Complexurile comerciale de cartier ar putea părea un subiect mai puțin atrăgător al arhitecturii moderniste din România. Filmul scurt Complexurile comerciale din anii ’60 vorbește despre clădiri proiectate după principii ca standard, normă și eficiență, care însă depășesc condiția de mașinărie prin arhitectura de calitate înaltă, cu linii geometrice puternice și unitare.
Text: Cătălina Frâncu
Foto: Arhiva Mihai și Anca Oroveanu și Revista Arhitectura – 1966, 1969, 1972, Teodor Călinoiu
În anii ’60, se discuta mult despre eficientizare și ergonomie — atât în locuințe, cât și în funcțiunile de susținere a locuirii: spațiile comerciale și, câteodată, culturale. Băcănia din colț, măcelăria, merceria și comerțul de proximitate în majoritatea instanțelor lui, funcțiuni nelipsite în mahalale, au fost montate într-un aparat utilitar coerent și foarte des întâlnit în cartierele dense ale noului București: complexul comercial de cartier. Unele dintre ele aveau și cinematograf, care asigura și funcțiunea culturală.
*Cinema Favorit_Arhiva Mihai și Anca Oroveanu
Propunem o revedere a acestor mașinării eficiente, care se arată a fi și obiecte de arhitectură armonioase, atente la context și folositoare cartierului. Noi ne-am întrebat dacă nu cumva răspunsul pentru deșertificarea cartierelor nou construite și, de ce nu, și a celor mai vechi, nu constă de fapt în mall-uri sau supermarketuri, ci tocmai în acest hibrid micuț, la scară umană, cu spațiu public integrat, care nu te împing să plătești la aproape fiecare traversare.
-
+6
*galerie foto: atunci și acum
Complexurile comerciale de cartier sunt obiecte de arhitectură în care se fac experimente volumetrice și planimetrice, plecând de la un standard comun. Cunoscându-le, ajungem să înțelegem mai bine arhitectura modernistă postbelică, modelată pe de-o parte de anonimizare și constrângeri, dar și de spațiu de manevră și diversificare în anumite cazuri. Filmul pune față în față clădirile la începutul vieții lor și schimbările pe care le-au suferit începând cu anii ‘90, când spațiile au fost fragmentate și închiriate separat.
Info & Credite:
Scenariu: Cătălina Frâncu, Teodor Călinoiu, Andra Ghenoiu
Cercetare: Andra Ghenoiu, Cătălina Frâncu, Teodor Călinoiu
Desene: Cătălina Frâncu
Imagine&Montaj: Teodor Călinoiu
Voce: Cătălina Frâncu
Producție: echipa Zeppelin – Ștefan Ghenciulescu, Raluca Marțiș, Mugur Grosu, Cătălina Frâncu, Matei Constantinescu
Proiectanți:
Complex comercial Gloria – (Inst. Proiect Bucuresti)
arh. Aurel Căciulã arh. Mircea Mardale, ing. Marin Balgiu
Complexuri comerciale Favorit si Orizont – (Inst. Proiect Bucuresti)
arh. Dinu Hariton
arh. Gheorghe Nădrag
arh. C. Colea Arh. C. Rulea Arh. V. Stratu
Complex comercial Rucăr
(Inst. Proiect Bucuresti)
arh. Radu Bașca Pantu
Complex comercial Pajura –
(Inst. Proiect Bucuresti)
arhitecți neidentificați
Complexuri comerciale Berceni 1, 2 si 3 –
(Inst. Proiect Bucuresti)
arhitecți neidentificați
Mulțumiri și surse imagini:
Arhiva Uniunii Arhitecților din România, UAR
azopan.ro
Colecția Mihai si Anca Oroveanu (imagoro.ro)
Dan Vartanian (bucurestiulmeudrag.ro)
ideiurbane.ro (Andrei Popescu)
Institutul Proiect Bucuresti (PB), 1968
Revista Arhitectura (1966, 1969, 1972, adt.arcanum.com)
Revista Flacăra 1966, (adt.arcanum.com)
Material produs în cadrul ediției 2024 Zeppelin/București/Online
Publicație culturală finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii.
