Peste 20 de grupuri civice și ONG-uri solicită, printr-o scrisoare deschisă, prioritizarea interesului public la un mediu sănătos și respectarea dreptului cetățenilor la spații verzi de calitate prin desemnarea unor zone liniștite în interiorul tuturor parcurilor și ariilor naturale urbane protejate de pe teritoriul capitalei, precum și stabilirea măsurilor necesare prin actualizarea Planului de acțiune pentru gestionarea zgomotului în Municipiul București, aflat în dezbatere publică.
De asemenea, organizațiile semnatare cer prevederi pentru a reduce poluarea fonică pe suprafața parcurilor, lacurilor și ariilor naturale urbane protejate în Planul Urbanistic General, precum excluderea desfășurării de activități economice și de divertisment generatoare de zgomot în incinta acestora. În planul de acțiune pentru gestionarea zgomotului este specificat că restricțiile privind activitățile economice și de divertisment generatoare de zgomot în interiorul parcurilor trebuie cuprinse în PUG și armonizate cu tipul de funcțiuni permise în zona respectivă.
Potrivit Directivei 2002/49/CE, expunerea prelungită la zgomot ridicat are efecte negative semnificative asupra sănătății, fiind asociată cu boli precum tulburările de somn, afecțiuni cardiovasculare, stres cronic și probleme de concentrare, inclusiv la copii. Statele membre trebuie să elaboreze hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru reducerea expunerii, mai ales în zone urbane și lângă infrastructuri mari de transport. În București, peste 800.000 de persoane sunt afectate de poluarea fonică, conform acestor hărți de zgomot.
*Grădina Cișmigiu (2021) – foto: Cătălin Georgescu
Scrisoare deschisă privind interzicerea activităților generatoare de zgomot în parcuri și stabilirea unor zone liniștite în toate parcurile din Municipiul București
În atenția domnului Nicușor Dan, Primarul Municipiului București,
În atenția doamnei Mihaela Chirița, Director Executiv Direcția de Mediu din PMB
În atenția echipei coordonatoare a proiectului de revizuire a Planului Urbanistic General,
În atenția doamnei Corina Râmniceanu, Șef Serviciu Proiecte Urbane în cadrul PMB,
În atenția domnului Matei Damian, Arhitect Șef al Municipiului București,
În atenția domnului Bogdan Suditu, Green City Manager București,
În atenția domnului Bogdan Dragnea, Director Adjunct Direcția Relația cu mediul ONG din PMB,
În atenția domnului Răzvan Mitu, Președintele Comisiei de Ecologie din CGMB,
În atenția domnului Bogdan Tănase, director Executiv ALPAB,
Stimate doamne, stimați domni,
Prin prezenta, vă solicităm prioritizarea interesului public la un mediu sănătos și respectarea dreptului cetățenilor la spații verzi de calitate prin desemnarea unor zone liniștite în interiorul tuturor parcurilor și ariilor naturale urbane protejate de pe teritoriul Municipiului București, precum și stabilirea măsurilor necesare atingerii acestui deziderat la actualizarea Planului de acțiune pentru gestionarea zgomotului în Municipiul București, aflat în dezbatere publică.
De asemenea, vă solicităm prevederea de limitări pentru a reduce poluarea fonică pe suprafața parcurilor, lacurilor și ariilor naturale urbane protejate în Planul Urbanistic General, precum ar fi excluderea desfășurării de activități economice și de divertisment generatoare de zgomot în incinta acestora. În planul de acțiune pentru gestionarea zgomotului este specificat că restricțiile privind activitățile economice și de divertisment generatoare de zgomot în interiorul parcurilor trebuie cuprinse în PUG și armonizate cu tipul de funcțiuni permise în zona respectivă.
Din hărțile strategice de zgomot reiese că principalele surse de poluare fonică din București sunt traficul rutier, traficul feroviar/tramvaiul și poluarea industrială, luând în calcul doar zgomotul de fond și ignorând complet sursele de poluare fonică tranzitorii, care pot face la fel de mult rău prin recurența lor și nivelul ridicat de intensitate. Dintre acestea, amintim câteva dintre cele mai des întâlnite: terasele și cluburile care desfășoară activități economice în interiorul parcurilor și folosesc sunet amplificat, organizarea de festivaluri și concerte în parcuri, artificiile, folosirea suflantelor sau zgomotul cauzat de efectele lucrărilor de mare infrastructură din oraș, precum cele aferente M6 și reabilitarea rețelei termice.
Parcurile, lacurile și zonele naturale protejate sunt elemente esențiale ale calității vieții urbane și de sănătate publica. Este obligația majoră și prioritară a autorităților locale să asigure populatiei condițiile optime și netulburate de a beneficia de functionalitatile firești ale spațiilor verzi: aer curat, liniște, condiții pentru toate vârstele de contemplare a naturii și educație sănătoasă a copiilor, protejarea biodiversității. Deficitul cantitativ de spații verzi (aprox. 7mp/locuitor) impune ca cel puțin calitatea administrării celor existente să fie la cel mai înalt nivel.
Exista o profundă incompatibilitate între activitățile naturale, firești și cele invazive. Așa cum o dovedește practica internațională relevantă, activitățile economice din parcuri trebuie reduse la un minim necesar, principala funcțiune fiind relaxarea în natură. Având în vedere că parcurile ar trebui sa reprezinte ultimele oaze de liniște în vacarmul urban generalizat, ar fi absurd sa fie adoptate acte normative care să nu aibă ca obiectiv implementarea de măsuri pentru reducerea poluări fonice și includerea unor zone liniștite pentru cetățeni în aceste spații publice.
În plus, Primăria Generală împreună cu Primăriile de Sector fac parte din M100 – Platformă Națională pentru susținerea orașelor românești în tranziția acestora către orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic. Solicitarea noastră oferă oportunități prin care Bucureștiul ar putea face pași clari pentru scăderea amprentei de carbon și atragerea de fonduri UE prin platforma M100.
Potrivit Directivei 2002/49/CE, expunerea prelungită la zgomot ridicat are efecte negative semnificative asupra sănătății, fiind asociată cu boli precum tulburările de somn, afecțiuni cardiovasculare, stres cronic și probleme de concentrare, inclusiv la copii. Statele membre trebuie să elaboreze hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru reducerea expunerii, mai ales în zone urbane și lângă infrastructuri mari de transport. În București, peste 800.000 de persoane sunt afectate de poluarea fonică, conform acestor hărți de zgomot.
În concluzie, vă rugăm să luați măsurile necesare pentru ca Planul de Acțiune pentru Gestionarea Zgomotului și Planul Urbanistic General să devină instrumente de planificare urbană responsabilă, care să aibă un impact real în creșterea calității locuirii din București prin reducerea poluării fonice în parcurile, lacurile și ariile naturale urbane protejate din Municipiul București și stabilirea unor zone liniștite cu măsuri stricte în fiecare dintre acestea, în acord cu legislația privind sănătatea publică, protecția mediului și ordinea publică.
Pentru a proteja sănătatea publică, biodiversitatea urbană și dreptul constituțional la un mediu sănătos, solicităm măsuri urgente de excludere a activităților comerciale și de divertisment zgomotoase din parcuri, întrucât acestea afectează liniștea, echilibrul natural și funcția esențială a spațiilor verzi ca refugii pentru relaxare.
Vă mulțumim pentru atenția acordată și ne exprimăm speranța că veți susține o dezvoltare urbană durabilă și centrată pe calitatea îmbunătățită a vieții cetățenilor.
Organizații semnatare ale solicitării:
Grupul de Inițiativă Civică Părinți de Cireșari- Domenii/Grivița
Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu
Asociația Parcul Natural Văcărești
GIC Parc Bazilescu
Asociația HaicuBicla
Asociația pentru Consum Sustenabil
Asociația Centrul Român de Politici Europene
Grupul de Inițiativă Civică Wilson
Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan
Asociația Nod Makerspace
Asociația Free Miorița
GIC Spații Verzi Sănătoase
Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Inițiativa Civică Bucureștii Noi
Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff
Fundația Comunitară București
Asociația SEMI SILENT
Asociația Iniţiativa Favorit
Grupul de inițiativă Mihalache CIVIC 113
Grupul de Inițiativă Civică Sala Palatului
Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor
Asociația Preocupați de Viitor
*Grădina Cișmigiu (2020) / foto: Mihnea Ratte
*Legendă fotografia din titlu: Grădina Cișmigiu (2021) / foto: Another Outsider
