Pe 8 iunie, ora 19.00, la sala ARCUB, arhitectul danez Jan Gehl va sustine o conferinta prilejuita de lansarea traducerii in romana a cunoscutei carti “Viata intre cladiri. Utilizarile spatiului public”, o lucrare de referinta in domeniul arhitecturii si planificarii urbane.
De mai bine de 40 de ani, Jan Gehl realizeaza proiecte care transforma mediile urbane pornind de la cercetarea modului in care oamenii folosesc – sau si-ar dori sa foloseasca – spatiile in care traiesc si lucreaza. In 2000 si-a fondat propriul birou – Gehl Architects. Urban Quality Consultants, cu care a elaborat studii si strategii urbane pentru orase precum Londra, New York, Melbourne, Cape Town, Muscat, Wellington, Guangzhou, iar astazi multi il considera ca fiind persoana care a influentat cel mai mult schimbarile urbane ale ultimei decade. “Orasele orientate catre oameni sunt si orase animate, sigure, mai sustenabile si mai sanatoase” – acesta este motto-ul echipei pe care o conduce.
Nascut in 1936, Jan Gehl si-a dedicat intreaga cariera pentru a imbunatati calitatea vietii in orase, intr-un spirit profund umanist, incurajand prezenta bicicletelor si a zonelor pietonale in planificarea urbana. Poate cea mai mare victorie a sa o reprezinta chiar Copenhaga, care s-a transformat dintr-un oras sufocat de masini intr-un adevarat “paradis” pentru biciclisti, cu oameni care interactioneaza direct si sanatos cu mediul in care traiesc. El insusi locuitor al Copenhagai, Gehl marturiseste ca isi foloseste masina aproape o singura data pe luna, cand iese in afara orasului.
|n cadrul conferintei pe care o va sustine la Bucuresti la invitatia igloo media, Jan Gehl va prezenta principiile de planificare urbana pe care le-a adunat in cartea “Viata intre cladiri”, metoda “Public Spaces, Public Life” care a devenit recunoscuta in intreaga lume, precum si recentele proiecte in care este implicat, pentru a reda orasele oamenilor.
Publicata pentru prima data in 1971 cu scopul de a evidentia neajunsurile curentului formalist care domina arhitectura si planificarea urbana in acea perioada, cartea “Viata intre cladiri” a fost completata, revizuita si tradusa, de-a lungul anilor, in peste 15 limbi, fiind adaugate materiale si noi ilustratii, in acord cu dezvoltarea curenta a centrelor urbane. Mesajul a ramas insa acelasi: “aveti grija de oameni si de valoroasa viata urbana care se desfasoara intre cladiri”.
Dintre principiile pe care le pune in evidenta aceasta lucrare trebuie punctate: procesul de proiectare trebuie sa inceapa intotdeauna cu o analiza a spatiului dintre cladiri; procesul de constructie nu reprezinta un scop in sine, ci un mod de a inchega viata publica si de a defini locurile in care aceasta se face simtita; sunt necesare un caracter gradual al transformarii urbane, un mai mare grad de flexibilitate in procesul de design, precum si acordarea timpului necesar unei schimbari de atitudine din partea utilizatorilor proiectelor.
Acum, la inceputul secolului XXI, când orasele de pe toate continentele sunt afectate de mari schimbari in cadrul proceselor de dezvoltare, principiile umaniste de planificare urbana pe care le prezinta detaliat aceasta carte sunt mai actuale ca niciodata si pot constitui o resursa valoroasa pentru procese si masuri importante.
|n acest context, Bucurestiul este unul dintre orasele care ar trebui sa se raporteze la ideile din lucrarea “Viata intre cladiri”. Un oras fara piete, in sensul lor originar de spatii ale comunicarii, ale dezbaterii, ale dialogului si ale schimbului, acesta s-a vazut profund afectat de privatizarea si comercializarea excesiva din ultimii, de lipsa unei abordari coerente a transportului public si a sistemului de spatii dedicate, pentru pietoni si biciclisti. Prezenta lui Jan Gehl la Bucuresti reprezinta o oportunitate pentru a dezbate modul in care orasul isi poate imbunatati calitatea spatiilor publice, devenind totodata mai prietenos cu locuitorii sai.
