Text: Iuliana Dumitru
Când am călcat pentru prima dată pragul spaţiului tranzit.ro/Bucureşti,.am ajuns pe o ploaie mocănească, fără să ştiu prea multe despre loc, deşi exista de mai bine de trei ani în oraş. Trecută de poarta cu multe lacăte mi-am dat seama imediat că tot ceea ce ştiam despre un spaţiu de artă convenţional nu se aplica în acest caz. Cum adică în acelaşi loc se organizează expoziţii şi se cultivă legume?
După o discuţie lungă cu Raluca Voinea, curatoarea spaţiului, am înţeles că responsabilitatea simţită faţă de loc nu i-a permis să dezvolte spaţiul expoziţional fară să dezvolte şi grădina din faţa lui. Am plecat încântată de noua descoperire şi cu un kilogram de roşii în geantă. După ce am terminat de mâncat prima salată i-am dat următorul mesaj: „Dacă se poate, pentru anul viitor mi-aş dori o parcelă”. Răspunsul nu a întârziat să apără: „Cu drag, te aşteptăm”. În mai puţin de o zi devenisem membru al grădinii şi urma să fac parte dintr-o comunitate de oameni care cultivă pământul şi se bucură împreună de roadele lui.
Întâlnirile de lucru şi mesele de la grădină au devenit cu timpul o tradiţie. Aici se hotărăşte tot ce urmează să se planteze. Deciziile se iau mereu împreună, iar mare parte din ce răsare în grădină este împărţit între noi. Aceste adunări cresc sentimentul de apartenţă la spaţiu şi întăresc legăturile dintre membrii comunităţii. Încă de la început grădina şi felul în care s-a cultivat aici au respectat metodele permaculturii. Eduard Constantin, Ionuţ Bădică şi Athena Dumitru sunt piloni de bază pentru grădină. Edi este artist şi cel care a fost alături de Raluca de la începutul spaţiului, Ionuţ este unul dintre iniţiatorii mişcării de permacultură din România iar Grădina tranzit a fost unul dintre primele spaţii în care a experimentat cu permacultura urbană comunitară, iar Athena – zâna magică – a imaginat şi amenajat grădina din spatele curţii, unde astăzi se găsește şi o sumă (variabilă) de pisici.
*Foto: Raluca Voinea
„Strada asta ilustrează tendinţa generală de retragere în spaţiul privat şi toată lumea îşi pune garduri cât mai înalte şi cât mai impenetrabile.. Publicul nostru în general vine cu bicicleta sau cu transportul în comun iar spațiul are granițe permeabile și deschidere către o serie largă de sfere publice.” – Raluca Voinea, 2014
Grădina a reuşit să adune laolată persoane din medii diferite, însă artiştii sunt preponderenţi (deşi în primul an aceştia au fost în minoritate). Acest lucru face ca spaţiul să arate cu totul special: la intrare, pe stânga este turnul de apă al artiştilor Oliviei Mihălţianu şi Stoyan Dechev, instalaţiile inspirate de arhitectul Yona Friedman îşi fac loc printre straturile de ceapă şi, nu în ultimul rând, „vedeta” grădinii – Floarea Solară a artistului Pavel Brăila, deja cunoscută pentru puterea sa hipnotică.
*Petrecere Tranzit final de sezon, Gradina Tranzit, iulie 2017. Foto: Valentin Florian Niculae
Oranjeria tranzit.ro, clădirea mai mică din aceeaşi curte a fost renovată pentru a putea deveni un loc dedicat grădinii şi evenimentelor care abordează într-un sens foarte larg tema „naturalului”. Într-un colţ există o mică vitrină cu planuri de organizare şi „comori” găsite în timpul lucrului, iar deasupra ei câteva imagini cu grădina la început. Abia atunci când le privesc şi compar îmi dau seama câtă energie şi cât timp s-au investit ca totul să arate ca acum. Este de apreciat faptul că, deşi spaţiul este unul „amenajat”, şi-a păstrat totuşi alura naturală. Flora spontană este importantă pentru grădină, atât de importantă că a devenit subiect de studiu. Doamna profesor doctor Ioana Georgescu, din cadrul Facultăţii de Horticultură, ne-a oferit în acestă primăvară o prelegere despre plantele spontane existente în grădină. Plantele ne-au indicat informaţii preţioase despre elemetele nutrivite din sol, umiditatea acestuia şi fertilitate.
Grădina are calitatea de a fi un loc de tranziţie între un mediu cotidian, adică strada, şi unul extra-cotidian, adică spaţiul expoziţional/de artă. Nu de puţine ori cele două medii s-au între-pătruns în aşa fel încât grădina a intrat în expoziţie şi arta a ieşit în grădină. Artistul Yuri Leiderman (n. 1963, Odesa, Ucraina) a expus la tranzit.ro/Bucureşti, în perioada 5.09.– 5.11.2017, Autopotret cu Valeriană, expoziţia sa combinând cele două medii – artă şi natură. Tocmai în jurul acestei îmbinări armonioase dintre artă şi natură se configurează identitatea spaţiului tranzit.ro/ Bucureşti, oferindu-i un caracter unic în raport cu alte spaţii ale oraşului.
*Expoziţia Yuri Leiderman, septembrie 2017. Foto: Valentin Florian Niculae
Totodată, tranzit.ro/ Bucureşti poate fi catalogat ca un spaţiu public, deşi nu respectă definiţia clasică a unuia, pentru că ocuparea acestuia se face în baza unui program. Însă el este deschis şi accesibil şi complet eliberat de acaparea comercială ce are azi loc pretutindeni în Bucureşti. Se poate spune că tranzit.ro/Bucureşti nu este nici spaţiu privat dar nici unul public, este o îmbinare între cele două, un spaţiu intermediar, mereu între cele două spaţii, un loc aflat la confluenţă. Acesta a fost şi primul meu sentiment acolo, că am trecut pragul unui loc intermediar, că nu mai eram într-un teritoriu uşor de catalogat.
*Prezentare în grădină susținută de curatorul Charles Esche. Foto: Iuliana-Dumitru
Am observat că, asemeni mie, persoanele care ajung aici pentru prima dată, fie că au venit pentru a vedea o expoziţie, un spectacol de teatru ori a participa la un workshop, o lansare de carte/revistă, au aceeaşi reacţie: „Uau, nu ştiam că există aşa ceva în Bucureşti”; normal, având în vedere energia aparte a acestui loc. Cred, de altfel, că este o contra-reacţie la tot ceea ce se întâmplă în oraş, la modul în care este construit sau deconstruit spaţiul public. Spaţiul de la tranzit.ro/Bucureşti ajunge să fie perceput ca o oază de linişte într-un oraş sufocat de maşini şi foarte gălăgios, un oraş agresiv care nu-ţi oferă nici un refugiu. În oraşul unde autorităţile comercializează orice loc mai mare de câtiva metri pătraţi, unde agresiunea vizuală este la cote maxime (mă refer aici în special la centrul oraşului) iar traficul sufocant, în adevăratul sens al cuvântului, duce la o fugă a publicului din spaţiul public, tranzit.ro/Bucureşti încercă să creeze un spaţiu deschis către un public divers, iar după părerea mea reuşeşte să facă acest lucru print-un program variat şi multă deschidere. La un an după prima vizită am devenit de-a casei cu acte în regulă şi cu carte de vizită: asistent curator. Cine s-ar fi gândit că nişte roşii delicioase îmi vor aduce „the dream job”. Vă aşteptăm în vizită, pe strada Gazelei, numărul 44.
*Expoziţia Vălul Păcii, 2017, Foto: Valentin Florian Niculae
tranzit.ro a fost fondat în 2012 la iniţiativa ERSTE Foundation, devenind astfel cel de-al cincilea membru al tranzit.org, o reţea de organizaţii non-profit independente din Austria, Republica Cehă, Ungaria şi Republica Slovacă.
tranzit.ro are particularitatea de a fi în sine o reţea, activând în trei spaţii permanente din Iaşi, Cluj şi Bucureşti. În Bucureşti, platforma inovativă dedicată artei contemporane funcţionează într-un fost atelier de manufactură şi reparaţii, ce a mai fost folosit ca adăpost pentru arhive sau, la un moment dat, ca spaţiu de locuit pentru muncitori imigranţi sezonieri. Fundația ERSTE este partenerul principal al tranzit.ro
DE PROIECTE
