Europa Nostra, principala organizație de patrimoniu din Europa, și Institutul Băncii Europene de Dezvoltare au publicat astăzi un raport tehnic și financiar privind reabilitarea Cazinoului din Constanța, România, clădire listată ca una dintre cele mai periclitate 7 situri din Europa în 2018, în urma nominalizării sale de către Asociația ARCHÉ.
Construit în 1910, Cazinoul din Constanța a devenit un reper al țărmului Mării Negre. Daniel Renard, arhitectul româno-elvețian care a proiectat clădirea, a optat pentru expresivitatea opulentă a Art Nouveau-ului pentru a ilustra modernizarea României în timpul domniei lui Carol I. După trecerea repetată a clădirii din administrația statului în cea privată și înapoi, Cazinoul a fost abandonat în anii 2000.
Raportul tehnic și financiar a rezultat în urma unei vizite de lucru de patru zile în România, desfășurată în perioada 8-11 iunie 2018, în timpul căreia reprezentații Europa Nostra și ai Institutului Băncii Europene de Dezvoltare au evaluat Cazinoul din Constanța și s-au întâlnit cu părțile interesate, atât la nivel local, cât și regional.
Raportul propune următoarele măsuri și recomandări:
Cazinoul este o clădire reper situată într-un punct important al orașului și merită, fără nicio îndoială, să fie restaurat la vechea sa splendoare pentru a putea găzdui activități sociale și comunitare. Utilitatea acestei inițiative este confirmată de alocarea de către Guvern a unor fonduri substanțiale pentru reabilitarea clădirii (12 milioane euro).
Proprietarul și operatorul Cazinoului, Primăria Municipiului Constanța (PMC), transferă responsabilitatea pentru lucrările de construcție și proiectare privind Cazinoul Companiei Naționale de Investiții (CNI), printr-un acord valabil până la începutul anului 2019.
Cu toate acestea, există îngrijorări majore privind modul în care proiectul urmează să fie executat, din cauza unei combinații de neajunsuri, după cum urmează:
● Starea actuală a clădirii, care a fost abandonată de ceva vreme, nu se cunoaște cu precizie, iar până acum au fost făcute numai studii de fezabilitate. Lipsa de informații clare face ca estimarea costului lucrărilor de reparație a structurii și restaurare a decorațiunilor să fie problematică.
● Funcțiunea propusă nu pare să fi fost studiată în suficient detaliu, nepermițând luarea de decizii credibile pe termen lung care să determine detaliile noului proiect și alte aranjamentele conexe.
● Noua configurație a clădirii, posibilitatea de a adăuga noi elemente și de a o moderniza pentru a o aduce la standardele actuale nu au fost încă definite în detaliu.
● Strategia propusă de experți constă în actualizarea Studiului de Fezabilitate în limita sumei de €50.000, înainte de aprobările finale și de începerea licitației pentru realizarea proiectului.
Toate aceste neajunsuri pot fi depășite prin detalierea lucrărilor ce urmează a fi întreprinse înainte de a trece la etapa de licitație.
Cu toate acestea, Compania Națională de Investiții (CNI) pare nerăbdătoare să înceapă lucrările – poate din dorința de a respecta acordul dintre Primăria Municipiului Constanța (PMC) și Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRAP) – în ciuda lipsei de pregătire și folosind o strategie similară cu cele abandonate anterior, mai exact:
● Contractul principal va fi unul de tip „proiectare și construcție”, bazat pe documentele din Studiul de Fezabilitate și alte studii preliminare.
● Contractul de construcție va fi administrat de Compania Națională de Investiții (CNI), care va avea o prezență normală pe sit, cu oarecare susținere locală, iar proiectul va fi monitorizat din București.
● Proprietarul, Primăria Municipiului Constanța (PMC), deleagă responsabilitatea proiectului către Compania Națională de Investiții (CNI) printr-o Notă Conceptuală și o Temă de Proiectare, și nu se mai implică până la predarea finală a lucrărilor.
Aceste aranjamente – în care Contractorul își asumă întreaga responsabilitate pentru proiectarea detaliată a Cazinoului, împreună cu abordarea exclusiv administrativă a gestiunii contractului principal – sunt considerate cu totul nepotrivite cu circumstanțele, și creează riscuri deosebit de mari ca proiectul să fie un eșec în termeni de calitate, cost și timp. Lipsa de implicare a Proprietarului în etapa de construcție este, de asemenea, o decizie regretabilă.
Recomandăm insistent ca Primăria Municipiului Constanța (PMC) și Compania Națională de Investiții (CNI) să revizuiască aceste aranjamente privind pregătirea proiectului și strategia de gestiune a contractului, făcând următoarele schimbări:
● Extinderea acordului dintre Primăria Municipiului Constanța și Ministerul Dezvoltării Regionale privind administrarea Cazinoului din Constanța dincolo de începutul anului 2019, și modificarea acestuia privind gestiunea Comisiei Naționale de Investiții a fazei de execuție a proiectului.
● Recunoașterea naturii complexe a restaurării și modernizării aceste clădiri care necesită o muncă intensă de pregătire realizată de specialiști cu experiență, și o gestiune abilă, într-o măsură mult mai mare decât este ea prevăzută în acest moment.
● Completarea Studiului de Fezabilitate cu cercetări amănunțite și o fază de proiectare detaliată care să acopere structura și nevoile clădirii printr-un studiu specializat, modernizarea clădirii în ceea ce privește configurația spațiului, echipamentele și facilitățile necesare, și reparația sau adaptarea funcțiunilor specifice.
● Pregătirea licitației, a obiectivelor și specificațiilor lucrărilor pentru a avea un contract (sau contracte) de tip „doar construcție”. Acesta (sau acestea) ar trebui rafinat(e) pentru a permite flexibilitate, pentru a da socoteală de natura lucrărilor și a permite posibile schimbări în decursul lor. Contractul (sau contractele) ar trebui gestionate abil, probabil de Consultanți independenți cu experiență, sub egida Consiliului Național de Investiții (CNI).
● O Unitate de Implementare a Proiectului (UIP) sau o unitate echivalentă ar trebui înființată cât mai repede sub egida Ministerului Dezvoltării Regionale (MDRAP) pentru a avea controlul de ansamblu al proiectului. Aceasta ar putea fi gestionată de consultanți externi cu experiență în managementul de proiecte și ar putea fi alcătuită din membri ai personalului de conducere din PMC, CNI și poate din alte instituții și organizații. Acesta ar fi principalul instrument de verificare și luare a deciziilor în proiect.
● Crearea, cât mai curând posibil, în cadrul PMC, a unui Punct Focal și a unui Grup de Contact al Cazinoului, care să asigure legătura dintre personalul de conducere din PMC și UIP pentru pregătirea fazei operaționale și pentru a contacta publicul în vederea obținerii de idei și susținere. ONG-uri selectate și membri ai societății civile ar trebui să facă, de asemenea, parte din acest grup, care, pentru a fi eficient, ar trebui să fie relativ compact.
● Implementarea altor recomandări și sugestii incluse în cuprinsul acestui raport (de exemplu, implicarea unor experți Art Nouveau în restaurare, proiectarea în vederea rezistenței la cutremur, PMC să studieze mai în detaliu viitoarea utilizare a clădirii pentru a-și defini mai clar nevoile, PMC să fie conștientă și să se pregătească pentru întreținerea clădirii, necesitatea de a se pregăti pentru situația în care costurile efective vor fi mai mari decât cele prevăzute și alocarea de fonduri sporite pentru consultanță).
● Începerea, cât mai repede posibil, a Lucrărilor de Urgență, fiind responsabilitatea CNI să evite deteriorarea Cazinoului într-o și mai mare măsură înainte de începerea lucrărilor propriu-zise.
● Evaluarea elementelor de protecție împotriva mării, pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a zidului de protecție și a platformei de fundație. De asemenea, să se ia în considerare sporirea protecției prin construirea unui dig în larg pe partea estică, similar celui situat pe partea sudică.
Raportul tehnic și financiar complet privind reabilitarea Cazinoului din Constanța, România, se găsește pe siteul web al programului „Cele Mai Periclitate 7 Monumente”.
Misiunile celorlalte șase situri incluse pe lista din 2018 vor avea loc la finalul lui 2018 / începutul lui 2019. Rapoartele tehnice și financiare vor fi făcute publice la câteva luni după încheierea misiunilor.
*Fotografii de Marian Sterea
Cadru
Programul „Cele mai periclitate 7 situri” identifică monumente și situri din Europa aflate în pericol și mobilizează persoane publice și private la nivel local, național și european, pentru a găsi un viitor viabil pentru siturile respective. Programul a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra, cu sprijinul Institutul Băncii Europene de Investiții, în calitate de partener fondator și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în calitate de partener asociat. Acest program a fost inspirat de succesul unui proiect asemănător desfășurat de Fondul Național pentru Conservare Istorică din SUA (US National Trust for Historical Preservation). „Cele mai periclitate 7 situri” nu este un program de finanțare. Scopul său este de a servi drept catalizator pentru acțiune și pentru a promova puterea exemplului. Acesta beneficiază de sprijinul programului Uniunii Europene „Europa Creativă”, ca parte a programului Europa Nostra „Patrimoniul nostru – valorile noastre”.
Din 2013 până astăzi, 29 de monumente și situri în pericol din 19 țări din Europa au fost selectate pentru a fi incluse în lista celor mai periclitate 7 monumente. Prima listă a fost făcută publică în 2013, a doua în 2014, a treia în 2016, iar a patra în 2018, în cadrul Anului European al Patrimoniului. În 2016 Laguna Venețiană a fost declarată cel mai periclitat sit din Europa.
Experți în finanțe și patrimoniu din cadrul Europa Nostra și al Institutului Băncii Europene de Investiții desfășoară misiuni în cele 7 situri, împreună cu cei care le-au nominalizat. Echipe multidisciplinare evaluează situl și ajută la formularea unui plan de acțiune fezabil pentru fiecare dintre ele, în strânsă cooperare cu părțile interesate de la nivel local și național, atât din mediul public, cât și din cel privat. Rezultatele și recomandările acestor misiuni sunt cuprinse în rapoarte tehnice și financiare. Partenerii din program asistă ulterior părțile interesate în implementarea acestor rapoarte.
Europa Nostra este federația pan-europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de instituții publice, companii private și persoane fizice. Având în componență peste 40 de țări din Europa, organizația este vocea societății civile angajată în protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al Europei. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca rețeaua de patrimoniu cea mai reprezentativă din Europa. Plácido Domingo, renumitul cântăreț de operă și dirijor, este președintele organizației.
Europa Nostra inițiază campanii pentru salvarea monumentelor pe cale de dispariție, siturilor și peisajelor Europei, în special prin intermediul programului „Cele mai periclitate 7 situri”. Celebrează excelența prin Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra. De asemenea, contribuie la formularea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene în domeniul patrimoniului, printr-un dialog structurat cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței patrimoniului european 3.3. Europa Nostra a promovat cu convingere și contribuie activ la implementarea Anului European al Patrimoniului Cultural 2018.
Institutul Băncii Europene de Dezvoltare (EIBI) a fost creat în cadrul Grupului EIB (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții) pentru a promova și susține inițiative sociale, culturale și de cercetare ce implică actori europeni și publicul general. Este unul dintre principalii piloni ai Grupului EIB de implicare a comunităților și cetățenilor. Mai multe informații la http://institute.eib.org.
Europa Creativă este programul UE de sprijin al sectoarelor culturale și creative ce le permite acestora să-și sporească contribuția pentru locurile de muncă și creștere economică. Cu un buget de 1.460.000.000 € pentru perioada 2014-2020, sprijină organizațiile în domeniul patrimoniului, teatru, arte plastice, arte interdisciplinare, publicații, film, televiziune, muzică și jocuri video, precum și zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și audiovizualului. Finanțarea permite acestora să opereze în toată Europa, pentru a ajunge la noi segmente de public și pentru a dezvolta abilitățile necesare în era digitală.
Asociația ARCHÉ este o organizație non-guvernamentală, non-profit, care desfășoară activități de cercetare și conservare a patrimoniului cultural și urmărește valorizarea și promovarea acestuia. Misiunea sa este să susțină și să promoveze interesul pentru patrimoniu prin cuprinderea rolului său social și al valorilor sale specifice. Încă de la înființarea asociației, principalul demers al membrilor săi a fost acela de a iniția și a implementa proiecte care să faciliteze schimbul de informații între experți din diverse domenii implicați în protecția monumentelor istorice, ca și între specialiști și publicul larg. Mai multe informații la www.arche.ro
