Dosarul din numarul de mai al revistei noastre este dedicat unui birou pentru care ecologia, sustenabilitatea si materialele naturale nu sunt etichete la moda, ci elementele fundamentale ale unei practici de avangarda.
Arhitectura ecologica a trecut de mult de la imaginea de intreprindere marginala la cea de ideal asumat (inclusiv in legislatiile de constructie de cam peste tot in lume); ecologic si modern nu mai sunt termeni antagonici, iar materialele naturale au depasit conotatiile rustice pentru a deveni prilejul unor dezvoltari tehnologice remarcabile.
Roswag Architekten lucreaza foarte mult cu acest material (dar nu numai), insa dintr-o perspectiva hotarat moderna; o modernitate care nu este una stilistica, ci, in opinia mea, o continuare a principiilor modernismului clasic. Uitam de multe ori ca avangarda interbelica nu pornea doar de la materialele noi si obsesia masinismului, ci si de o reintoarcere la esenta arhitecturii, de la economia de mijloace si la puritate si de la determinarea spatiului si a expresiei de catre materiale si sisteme constructive. Mai mult de atat, preocuparile sociale ale modernismului (si de care reinterpretarile stilistice actuale au cam uitat) se regasesc in filosofia de proiectare a biroului de care vorbim.
Practica celor de la Roswag Architekten este foarte departe de metodele conventionale: nu este vorba doar de proiecte si de urmarirea executiei, ci de construirea unui sistem: designul si cercetarea sunt strans legate, transmiterea de competente si activarea unor comunitati ajung aproape la fel de importante ca proiectarea propriu-zisa. De altfel, biroul este el insusi parte a unei asocieri cu un birou de inginerie – Ziegert / Seiler Ingenieure, organizatia finala purtand numele de Zieger / Roswag / Seiler Architekten Ingenieure; o exceptie de la regula ultimilor sute de ani a separatiei stricte intre specialitati.
Dosarul cuprinde doua grupe de proiecte. Prima dintre ele contine lucrari din tari in care arhitectura din pamant este inca (sau a fost pana destul de curand) extrem de prezenta: scoli in Mozambic si Bangladesh (exemple de buna practica pentru comunitati extrem de sarace) si o restaurare in emiratul Abu Dhabi – un proiect aflat la ani-lumina de dezvoltarea deliranta cu care asociem astazi tarile din Golf.
Cea de-a doua este o selectie a trei proiecte din Germania, care arata cum inovatia tehnologica de varf poate duce la reinventarea modului de-a lucra cu materiale naturale.
Puteti consulta o parte din dosarul Roswag pe contul nostru ISSUU.
