ING Bank și The Institute au lansat Urbaniada, o competiție care premiază soluții concrete pentru îmbunătățirea vieții în spațiul urban. Arhitecți, urbaniști, publicitari sau membri ai organizațiilor neguvernamentale care au în plan proiecte de arhitectură, urbanism sau intervenții publice sunt invitați să le înscrie până pe 14 decembrie 2015, pe site-ul www.urbaniada.net. Se caută proiecte ce au impact asupra unor comunități mai mari, specifice marilor orașe, cu o populație minimă de 100.000 de locuitori. ING Bank va oferi finanțare în valoare totală de 250.000 de euro pentru a pune în aplicare proiectele declarate câștigătoare. Valoarea unui premiu variază între 15.000 și 100.000 de euro.
Juriu competiției este format din nouă specialiști în arhitectură, urbanism, sociologie și antropologie – Adrian Soare (Arhitect-Partener – SYAA), Andrei Șerbescu (Arhitect-Partener ADN BA), Attila Kim (Arhitect), Bogdan Iancu (Lector universitar Departamentul de Sociologie, Facultatea de Științe Politice – SNSPA), Mircea Toma (Președinte ActiveWatch), Oana Preda (Director Executiv CeRe), Rudolf Grӓf (Arhitect-Partener Vitamin Architects), Teodor Frolu (arhitect, antreprenor și co-inițiator Rowmania) și Vera Marin (Arhitect urbanist, președinte al Asociației pentru Tranziție Urbană din România).
Rudolf Gräf (n.1979) este arhitect și urbanist, partener fondator Vitmain Architects – Timisoara. Începând cu 2006 a contribuit la Planul integrat de acțiune pentru zonele istorice din Timișoara, ca parte a proiectului de cooperare finanțat de GIZ, la strategia de dezvoltare spațială Timișoara, cu accent pe dezvoltarea orașului, accesibilitate și măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, precum și la Planul de utilizare a terenurilor, în curs de dezvoltare în Timișoara. Din 2010, este membru al consiliului de administrație a Camerei Arhitecților din România.
În calitate de membru al juriului, Rudolf Grӓf oferă mai multe detalii despre așteptările lui legate de proiectele înscrise în competiție:
– Ce principii de bază ar trebui să respecte orice proiect sau inițiativă care își propune să contribuie la dezvoltarea urbană și la creșterea calității vieții în spațiul urban?
– Implicarea comunitătii locale, accesibilitatea pentru toți cetățenii, capacitatea de integrare social.
– Care sunt, din punctul tău de vedere, principalele trei provocări sau probleme punctuale cu care multe dintre orașele din România se confruntă momentan?
– Înțelegearea spațiului public ca spațiu integrator destinat comunității și nu infrastructurii, înțelegerea relației între spațiul public și investiția privată, capacitatea de a gândi în proiecte mici, adaptate, cu impact la nivel microsocial, economic și climatic.
– Ce proiecte speri să jurizezi în cadrul competiției Urbaniada?
– Proiecte care să focalizeze energia civică și viața socială, care să îmbunătățească calitatea mediului la nivel microclimatic, care să întărească elementele existente ale unui loc.
– Din punctul tău de vedere, este important beneficiarii unui proiect să fie implicați în procesele de schițare și de implementare ale unui proiect? Și de ce?
– Da, pentru a asigura sustenabilitate în timp a investiţiei şi pentru a construi încredere reciprocă.
– Niște exemple de bune practici de proiecte care au reușit să crească calitatea vieții unei comunități în spațiul urban.
– Un exemplu de spațiu public din România care reușește să încurajeze socializarea, incluziunea socială și care demonstrează că a reda orașul locuitorilor este o strategie câștigătoare.
– Nominalizează trei spații comune sau publice care sunt interesante din perspectiva potențialului pe care îl au pentru oraș și care ar trebui (sau au fost deja) redeate utilității comune.
- Intrarea Ormos Szigmond / Cetate / Timișoara (45.752773, 21.226321)
- Piața Petru Rareș 3 / Timișoara / (45.759062, 21.249942)
- Bulevardul 16 Decembrie 1989 18 / Timișoara (45.746023, 21.215375)
– Ce speri să vezi în orașele din România în următorii cinci ani, în termeni de investiții și infrastructură, dar și în legătură cu comportamente sau mentalități, comunități și interacțiuni?
– Consultare și construcție comunitară din etapa de temă de proeictare sau temă de concurs, utilizarea concursului ca procedură de achiziție publică, reinstaurarea aliniamentului de copaci ca element principal a amenajării spațiului stradal, subordonarea infrastructurii considerentelor ergonomice și de utilizare a domeniului public, măsuri de diminuare și eficientizare a suprafețelor carosabile și în general impermeabile, asigurarea condițiilor pentru creșterea fondului dendricol urban.
Jurizarea proiectelor înscrise la Urbaniada se va face ȋntr-o primă etapă online. În urma acesteia, primele opt proiecte cu cele mai mari note vor intra ȋn a doua etapă de concurs, ȋn care candidații ȋși vor prezenta individual proiectele ȋn fața juriului și a board-ului de CSR ING, alcătuit din angajați ai băncii. Finaliștii vor fi anunțați pe 20 ianuarie 2016, iar lista proiectelor câștigătoare va fi făcută publică până pe 1 martie 2016. Proiectele câștigătoare vor fi implementate până la 1 noiembrie 2016.
Mai multe detalii sunt disponibile pe www.urbaniada.net
