Ştiri

Despre design se vorbeste, adesea, ca despre Don Juan, s-ar zice ca e pus sa cucereasca necontenit: cea mai cool, cea mai inovatoare solutie, cea mai la moda… Fericirea e intotdeauna mai tanara.

Invitatul serii, Matthew Hilton (UK) va va povesti despre noua sa cucerire, o fermecatoare relatie cu echilibrul si rafinamentul dincolo de excesele sezonului. Iata un designer mare care nu se sinchiseste de trend. Dupa o experinta intensa alaturi de Habitat si alte nume sonore in productia de mobilier, dupa etichete si cautari in (si dincolo de) tehnologie, Matthew Hilton vine azi cu cea mai noua aventura a sa: o colectie ca o opera de arta alaturi de compania De La Espada. Dedesubturile unei relatii creative, flirt cu ideile si alte pasaje picante de design. Nu puteti rata asta.

Desi Frei Otto este un nume prezent in orice istorie serioasa de arhitectura contemporana,  asociat inevitabil cu imaginea iconica a Stadionului Olimpic din Munchen (1972), nu s-a scris decat foarte putin despre gandirea maestrului german, inginer remarcabil si arhitect care a ridicat investigatia structurala la un nivel de performanta fara precedent. Cartea ingrijita de Juan Maria Songel contine, pe langa captivantul interviu realizat in 2004, un eseu publicat de Otto in 1997 („The Fundamentals of Architecture of Future Architecture”), alaturi de comentariul autorului asupra operei acestuia.

urban / periurban
Solutia arhitecturala a acestui bloc de locuinte se datoreaza mai ales raportarii critice la un context nefericit si negocierii dintre individual si colectiv

Dezvoltat intr-unul din celebrele orase-dormitor-satelit ale Bucurestiului, intr-o zona linistita dar lipsita de orice caracter – in afara aceluia dat de niste constructii autoreferentiale scumpe si anacronice, itindu-se din spatele unor garduri uriase – acest proiect a stat de la bun inceput sub semnul distantarii critic-ironice de context.

Initiativa Rowmania a Asociatiei Ivan Patzaichin – Mila 23 isi propune sa sustina locuitorii si traditiile din Delta Dunarii.

Romania vazuta din barca poate parea o lume mai buna. Dar sansa acestei lumi consta tocmai in pastrarea si recuperarea firescului care o defineste, a ne-contaminarii ei si a unor gesturi naturale, cat mai discrete, mai putin invazive, mai bine gandite. Cum facem totusi sa gasim echilibrul intre necesitatea de a dezvolta economic o zona, oferind un viitor oamenilor locului, si protectia patrimoniului natural si cultural? Cat de mult este ruralul conectat la urban si care este modul in care aceste doua tipuri de dezvoltare pot creste impreuna fara sa se saboteze?

Consfintite prin lege, ignorate de autoritati, necunoscute de locuitori, zonele istorice ale Bucurestiului sunt pe cale de disparitie. Fara aceste spatii incarcate de memorie, Bucurestiul iti pierde identitatea.

Zonele protejate acopera doar 14% din teritoriul Bucurestiului, dar in interiorul lor este concentrat un numar impresionant de ansambluri si monumente istorice, de cartiere rezidentiale si strazi comerciale valoroase din punct de vedere urbanistic si ambiental, de gradini si parcuri, marturii ale orasului-gradina de odinioara.

Dragi prieteni, dupa cum v-am promis, pentru a cincea editie a concursului nostru de fotografie am pus la bataie un premiu …electrizant: super-cuptorul AKZM 656 IX Design Fusion, o bijuterie dotata cu al 6-lea simt oferita de partenerii nostri de la Whirlpool. Valoarea premiului e de 2600 de lei.

Un premiu special impune o tematica speciala, care suna asa: Ce caut eu aici?

Cetatea Alba Carolina – o poveste despre distrugerea patrimoniului mondial cu finantare europeana si sub pretextul valorizarii culturale.

Nu demult, in numarul 93 al revistei, atrageam atentia asupra unei interventii cel putin discutabile operata la nivelul unuia dintre cele mai valoroase situri istorice din Romania, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, reper in ceea ce priveste citadelele Vauban.

Instalatia lui Anish Kapoor pentru Monumenta 2011 este o lucrare de arhitectura in adevaratul sens al cuvantului, un discurs exceptional despre interior si exterior, limite, structura si scara.

Inca de la inaugurarea sa, in timpul Expozitiei Universale din 1900, Grand Palais a fost unul dintre principalele spatii de expunere ale capitalei Frantei. Volumul vast si inundat de lumina si structura spectaculoasa a acoperisului accepta cele mai variate continuturi, de la parade de moda Chanel, targuri auto, curse hipice si pana la operele celebrilor artisti din lume.

Mai multe imagini aici.

Zilele trecute, la ANAID ART GALLERY a avut loc vernisajul expozitiei „+IV” semnata de colegul nostru Justin Baroncea si curatoriata de Diana Dochia. Expozitia va putea fi vizitata pana pe 13 octombrie 2011, de luni pana vineri intre orele 11-19 si sambata intre orele 10-18.

Biblioteca Centrala Universitara „Carol I” a organizat, intre 17 si 24 septembrie,  prima editie a ambitiosului festival cultural in aer liber „Strada de C’Arte”, care a adus pe strazile din centrul orasului literatura, arhitectura, cinematografia, muzica, teatrul si atelierele de creatie pentru copii, intr-o formula interactiva, de agora. Vizitatorii au putut regasi un mini-oras cultural in perimetrul descris de strada C.A. Rossetti si strazile limitrofe, Boteanu si Golescu, populat cu standuri de carte cu un design aparte, expozitii de arhitectura, lounge-uri de exterior si mobilier urban remarcabil. Poate unul dintre cele mai mari castiguri ale Strazii de C’Arte a fost incercarea de-a implementa conceptul de „camera urbana”, in care mici spatii verzi si de recreere sunt dezvoltate la adapost de zgomotul marilor bulevarde.