Canotca – un model de recuperare inovativa a traditiei

Initiativa Rowmania a Asociatiei Ivan Patzaichin – Mila 23 isi propune sa sustina locuitorii si traditiile din Delta Dunarii.

Romania vazuta din barca poate parea o lume mai buna. Dar sansa acestei lumi consta tocmai in pastrarea si recuperarea firescului care o defineste, a ne-contaminarii ei si a unor gesturi naturale, cat mai discrete, mai putin invazive, mai bine gandite. Cum facem totusi sa gasim echilibrul intre necesitatea de a dezvolta economic o zona, oferind un viitor oamenilor locului, si protectia patrimoniului natural si cultural? Cat de mult este ruralul conectat la urban si care este modul in care aceste doua tipuri de dezvoltare pot creste impreuna fara sa se saboteze?

Text: Cosmina Goagea
Foto: Dragos Lumpan

Articol publicat in numarul 96 al revistei zeppelin.

De la astfel de intrebari porneste initiativa Rowmania a Asociatiei Ivan Patzaichin – Mila 23, care isi propune sa sustina locuitorii si traditiile din Delta Dunarii printr-o serie de programe de eco-turism bazate pe antreprenoriat social, campanii de popularizare a vaslitului, proiecte de dezvoltare durabila valabile si pentru alte zone protejate. Cateva raspunsuri si un nou tip de ambarcatiune apar in continuare, in discutia cu Teodor Frolu, vice-presedintele asociatiei Ivan Patzaichin si unul dintre initiatorii miscarii.

C.G.: Care este strategia de impulsionare a antreprenoriatului, cine sunt partenerii locali, ce li se cere si ce li se da?

T.F.: Proiectul Rowmania trebuie inteles ca o lucrare de infrastructura turistica de mobilitate, ce poate constitui coloana vertebrala a unei dezvoltari echilibrate si putin intruzive fata de natura. Drumurile si utilitatile sunt principalele instrumente de dezvoltare cu care ne-am obisnuit sa operam. Daca discutam despre zone naturale protejate, observam ca aceasta infrastructura existenta se afla intr-o mare contradictie cu normele de protectie a biodiversitatii. Rowmania este un proiect gandit pentru a sprijini localnicii ce au preluat in general modele gresite de dezvoltare in turism sau agricultura, practici care, odata cu impunerea normelor de protectie a mediului, se dovedesc extrem de nocive si falimentare in acelasi timp. Este nevoie de alte modele dar si de o piata pentru ele. Proiectul Rowmania ofera un format deschis, la care se pot alia de la antreprenori si consultanti de diverse specialitati la autoritati locale si ONG-uri, dar cel mai important este rolul central de beneficiar pe care il detine localnicul si recuperarea traditiei si a resurselor locale. Pensiunile admise in reteaua Rowmania vor fi selectate pe baza unor criterii ce tin de valorile slowturism. Acest proces de acreditare se va face cu asistenta de specilitate prin diverse organizatii partenere, devenind un stimulent pentru cei care doresc sa se reintoarca la ecoturism (unde mai este posibil desigur). Dezvoltarea turismului slow in Delta va fi un proces de lunga durata si isi propune o schimbare a proportiei de turisti de weekend cu un alt tip de oferta, axata prepoderent pe patrimoniul natural si cultural al locului si pe cresterea timpului petrecut in Delta.
C.G.: Exista o componenta de constructii (module pentru pod, turn de observatie, infopoint, debarcader etc.). Acestea sunt doar un manifest pentru o interventie soft, sau vor fi construite?
T.F.: Vor exista niste centre Rowmania de unde se intra in trasee (noduri intermodale pentru cunoscatori) si pe parcurs sunt centre-camping Rowmania si „refugiile” ce ofera cateva facilitati necesare. Centrul Rowmania este realizat de grupul de arhitecti SKAA (Sorin Istudor si Kalliopi Dimou) si utilizeaza materiale locale cu impact minim asupra mediului. Amplasarea este in spatiul intravilan dar in general la marginea localitatilor. Aceasta infrastructura va fi finantat? din fonduri europene si data in administrare localnicilor, dupa o selectie si instruire adecvate. Asociatia Ivan Patzaichin, alaturi de mai multi parteneri, coordoneaza constructia, finantarea si managementul integrat al proiectului, iar dupa finalizarea acestuia va monitoriza si asigura buna utilizare a resurselor.

C.G.: In ce fel este inovativa functional ambarcatiunea canotca si cine o produce, pentru cine?

T.F.: Canotca este un exemplu de inovatie in care traditia este upgradata din punct de vedere functional. Lotca este o barca cu personalitate, dar gandita ca barca utilitara, robusta. Vaslele obliga utilizatorul sa mearga cu spatele. Acest lucru nu este touring friendly. Ambarcatiunea folosita de obicei este canoea sau caiacul, ambarcatiuni usoare ce permit traversarea unor portiuni de uscat si ofera independenta si maxima mobilitate in relatie directa cu natura. Asa a aparut necesitatea de a realiza canotca, ce imprumuta usurinta in manevrare si transport  cu identitatea lotcii in peisajul Deltei. Asta nu inseamna ca lotca va disparea, dimpotriva, lotca condusa de un localnic ramane o optiune de turism pe distante scurte. In prezent nu mai exista constructie de lotci in atelierele din Delta. Recuperarea meseriei de marangoz inseamna sa relansezi interesul si dragostea pentru acest gen de barci. Asa am apelat la un creator de barci local, poate singurul care mai are in lucru barci din lemn in atelierul sau, impreuna cu care am realizat prototipul. Canotcile vor avea acelasi sistem de management ca inchirierea de biciclete: poti lua canotca dintr-un punct si sa o lasi in alta „statie”. Turistul ce gusta traseele cu canotca este educat, deci putin intruziv, prefera infrastructura minima, se bucura de bucataria traditionala adevarata, vrea sa aiba liniste si sa se simta liber. Protejati-l, ca este in Romania ca Pelicanul Cret.
 

Credite:
Ivan Patzaichin, presedinte Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23
Teodor Frolu, vicepresedinte
Paul Vasiliu, constructor barci
Claudia Vilceanu, expert comunicare
Sorin Istudor si Kalliopi Dimou, arhitecti
Grigore Mitrea, ebenist
Serban Alexandrescu,  art director
Alexandru Baiatu, antreprenoriat social
Olah Gyarfas, designer

1