Aflat la a treia ediție, festivalul AWAKE a contribuit puternic la restaurarea Domeniului Teleki, din Gornesti, Mureș (cu parcul său englezesc de arbori seculari și unul dintre cele mai frumoase castele din Transilvania) atât prin creșterea atenției publice cât și furnizând suport financiar pentru salvgardarea acestui loc unic al patrimoniului național.
AWAKE, primul festival boutique multi-experiențial din țară, își propune să ofere publicului o experiență eclectică, concentrându-se nu doar pe muzică, ci și pe armonia dintre natură și artă.
În 15 – 18 august 2019, pe lângă experiența muzicală atent curatoriată – prin invitați ca Netsky, Pussy Riot, Dirtyphonics Liive, Lady Leshurr, De Staat, Triggerfinger, AJ Tracey și multi alții – această ediție propune o bibliotecă în aer liber și lecturi sub copacii seculari la Forest Library, filme de Cannes sau piese de teatru independente la Cinema & Theatre Under the Bridge, relaxare cu yoga și pilates la Serenity Meadow, accesorii perfecte în tema festivalului la Bazar, prezentări și ateliere în cadrul platformei de discuții Feed Your Mind, sau Artdoor – un concurs internațional de instalații artistice de mari dimensiuni.
Domeniul Teleki își deschide porțile în 2019 pentru #NewBohemians: creativi, minți libere, pasionate de reinventare. Cultura neo-boemă e explorată în documentarul Bohemian Blast, al cărui prim episod – A way back to ourselves – poate fi urmărit aici:
Biletele sunt disponibile la tickets.awakefestival.ro, iabilet.ro și eventim.ro. Abonamentele de 4 zile Early Bird sunt disponibile la preturile de 179 lei sau 209 lei cu camping inclus.
Organizatori: emagic, Culturaft.
Sponsori: BCR / George, Beck, Coca Cola, Rompetrol, BDG (Jagermeister, Bacardi), RedBull, Liliac.
Parteneri instituționali: Primăria Gornești, Consiliul Județean Mureș, UAR Mureș, Take a Stand.
Gornești – Teleki
Text (fragmente): ist. Irina Leca
(…) Contele Teleki László hotărăște să transforme castelul medieval și domeniul de la Gornești într-o elegantă reședință nobiliară în stil baroc. Alege pentru aceasta același arhitect pe care cumnatul său, Gedeon Ráday, îl contractase pentru reședința din Pécel – Andreas Mayerhoffer. Planurile pentru noul palat au fost întocmite între anii 1769 și 1772 iar în 1772 a început demolarea vechiului castel. Între timp, în 1771, Andreas Mayerhoffer moare la Budapesta iar lucrările acestuia sunt preluate de fiul său, Johan Mayerhoffer.
În 1778, Teleki László moare la Gornești iar, la acea vreme, corpul central al palatului era aproape terminat. Însă lucrările la ansamblu erau departe de a fi gata și vor fi continuate de fiul cel mare al contelui, József. (…) În paralel cu lucrările la clădirea palatului, contele amenajează în spațiul dintre vechiul șanț de apărare și palat, între 1789 și 1792, o grădină franceză, foarte diferită de grădinile baroce ale vremii din Ungaria de Vest, cu partere de flori inspirate din motivele artistice ale etnografiei maghiare. În 1790 se construieste și sera, sau „Marea casă a florilor”. La moartea lui Teleki József în 1796, în castelul său din Szirak, lucrarile începute la reședința din Gornești erau terminate, palatul baroc construit în totalitate și înconjurat de o frumoasă grădină franceză.
Palatul a fost construit în stilul palatelor Grassalkovich. Are plan în formă de U, cu un pavilion central decroșat, în trei axe.
Clădirea are subsol, parter, etaj și pod. Aripile palatului formează o curte de onoare amplă, orientată spre parc. Decorația fațadelor este simplă, singurul care primește mai multe ornamente fiind pavilionul central. Acesta este decorat pe fațada principală cu pilaștri dubli cu capiteluri ionice și ferestre în arc, decorate cu ornamente rococo, deasupra cărora se află câte o altă fereastră, de formă ovală.
Primele planuri, atribuite lui Andreas Mayerhoffer, au fost publicate de Biró József. Comparând fațada proiectată de Mayerhoffer cu fațada actuală a clădirii , putem observa că s-a renunțat la o mare parte din ornamente și că pavilionul central a fost supraînălțat, fiindu-i adăugat și un mic balcon pe fațada principală.
La interior, scara centrală a fost înlocuită cu una mult mai simplă, iar compartimentarea camerelor a fost revizuită. Per ansamblu, clădirea actuală are un aspect mult mai provincial și mai masiv decât clădirea gândită de Mayerhoffer. Motivul acestor schimbări nu a fost identificat, însă, având în vedere că lucrările la palat au durat două generații, putem emite ipoteza conform căreia planurile concepute pentru primul comanditar nu au mai fost agreate și de al doilea. Este posibil ca Teleki Jozsef, călătorind prin Europa și apropiindu-se de filosofia iluministă, să fi optat pentru o reședință mult mai sobră, considerând decorația barocă depășită.
Lucrările la amenajarea parcului domeniului din Gornești sunt continuate de Teleki József al II-lea care, călătorind prin Europa asemenea tatălui și unchiului său, dar și în Anglia, este impresionat de parcurile engleze. Reîntors pe domeniul de la Gornești la începutul anilor 1800, Teleki József transformă grădina franceză într-un parc englez, cu alei și arbori de esență rară, profitând de atmosfera istoricistă dată de vechiul șanț de apărare al castelului medieval.
Domeniul, la fel ca multe alte cazuri din Transilvania, este devastat în 1849 de trupele rusești, venite în ajutorul habsburgilor pentru a înnăbuși revoluția. (…)
Gorneștiul a ajuns în atenția scriitorului Bram Stocker. Acesta, căutând să se inspire în crearea castelului renumitului său conte, a studiat câteva din carțile apărute în Anglia ce includeau mărturii despre Transilvania, printre care și cartea maiorului E. C. Johnson, unde i-au atras atenția reședințele nobililor din Brâncovenești, Beclean și Gornești.
(…) La începutul secolului XX, palatul găzduia și colecția de ilustrate și biblioteca de peste 6000 de exemplare a exploratorului Teleki Samu, descendentul fondatorului bibliotecii Telekiana. La sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, clădirea a fost jefuită și biblioteca distrusă (o parte din cărți au fost salvate și se păstrează în Biblioteca Teleki din Tg. Mureș și la Muzeul Aradului). În 1949 ansamblul a fost naționalizat iar în 1956, după o epidemie de tuberculoză, a fost transformat în preventoriu TBC pentru copii. Între 1961 și 1962 clădirea a fost renovată pentru a servi noii funcțiuni. Pe parcursul anilor, s-au făcut diferite modificări și renovări, printre care încălzirea centrală și închiderea porticului de la parter cu ferestre (1991), înlocuirea unora dintre ferestrele vechi și pictarea dormitoarelor copiilor. Interiorul păstrează însa sobele, candelabrele, tâmplăria și stucaturile originale.
Ansamblul a fost retrocedat în 2006 și a intrat efectiv în posesia urmașilor din familia Teleki în 2011. În prezent, aceștia doresc restaurarea palatului și parcului și introducerea lor în circuitul turistic.
(Textul integral poate fi lecturat pe site-ul Monumente Uitate, aici)
