Asociația Tășuleasa Social continuă dezvoltarea infrastructurii celui mai mare traseu de lungă distanță din România prin inaugurarea primului modul de găzduire Via Transilvanica.
revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X
Asociația Tășuleasa Social continuă dezvoltarea infrastructurii celui mai mare traseu de lungă distanță din România prin inaugurarea primului modul de găzduire Via Transilvanica.
În 20 mai, la Muzeul Național Cotroceni se va deschide, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan, prima ediție a festivalului Bucharest Design Festival 2026.
● Borsec ● Băile Herculane ● Amara ● Eforie ● Techirghiol ● Băile Govora
EUNIC Romania și Fundația9 au lansat a treia ediție a programului anual de rezidențe artistice tematice.
În săptămâna 18-24 mai 2026, publicul este invitat să participe la cea de-a patra ediție a evenimentului Case Deschise, un demers cultural care oferă acces liber la clădiri cu valoare arhitecturală, istorică sau comunitară, aflate atât în mediul urban, cât și în mediul rural din județele Sibiu și Vâlcea.
Tone de moloz, saci de ciment, bușteni, vreascuri și resturi de mobilier au acoperit, mai bine de zece ani, un simbol – Cinemascopul din grădina de vară a orașului Eforie Sud. Un echipament emblematic al unei stațiuni balneare care a avut, cândva, strălucire europeană. Până când…
coordonatori Dosar: Cătălina Frâncu, Ştefan Ghenciulescu
Piatra ca material de construcţie are în România o istorie complicată. Încă din secolul al XI‑lea se interzice construcţia în piatră pe teritoriul Ţării Bîrsei, acum aproximativ teritoriul judeţului Braşov, însă cetăţile din piatră de la Feldioara, Codlea şi câteva altele arată că teutonii au ignorat restricţiile impuse de Andrei II. Un secol mai târziu apar cetăţi din piatră la Rupea, apoi devin celebre bisericile fortificate din Transilvania. În Ţara Românească însă rămân din secolul al XIV‑lea edificii religioase din piatră nefortificate. Aici interdicţiile de a construi în piatră au rămas şi au fost în mare parte respectate. Ce însă nu se întâmplă aproape deloc în România este construcţia în piatră a caselor particulare sau a imobilelor de oraş. Încă de la începutul arhitecturii mari în Bucureşti folosim lemn şi cărămidă, apoi beton. (…)
Totuşi, avantajele pietrei sunt de neignorat. Material natural ready‑made, spune Gilles Perraudin, absoarbe prin porii ei roua dimineţii şi o eliberează în atmosferă pe tot parcursul zilei, îmblânzind zilele călduroase de vară; lucru pe care clădirile noastre contemporane sigilate nu îl mai pot face. Piatra creează mici habitate atât pe dinăuntru, cât şi pe dinafară, făcând loc unei altfel de locuiri. (…)
+
Text, foto: Cătălina Frâncu
+
Gilles Perraudin – Piatră, şi atât
Laurian Ghiniţoiu – v e i n s
Atelier Govora – Piatra ca element al memoriei urbane
HARQUITECTES – Piatră refolosită
Duiliu Marcu – Raţionalism montan
ZEIA.studio – Gestul just şi puţină obrăznicie
Ştefan Rusu – Specii pe cale de dispariţie
Atelier MASS – Sub acoperiş
Alex Axinte – Bibliotecile de cartier
Ilinca Pop‑Gălăţianu – Oraşe de la zero
gaSSz arquitectos -Gesturi mici
Sebastian Kroes – Form Follows Current
Cătălina Frâncu – De‑a lungul şi de‑a latul
Tektum – Sub curte
–
Sumarul extins – în curând
Proiect editorial susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură
Revista Zeppelin #177, cu tema „Piatră” va fi disponibilă în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay, sau poate fi comandată aici.
Sau puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, aici.
Râmânem la înălțime, împreună.