Pe 22 mai 2026, MARe/Muzeul de Artă Recentă lansează două expoziții de proporții care aduc împreună pictura lui BERNARD FRIZE și fotografiile lui CONSTANTIN BRÂNCUȘI. În timp ce Frize folosește reguli stricte ca să creeze imagini surprinzătoare pe pânză, Brâncuși a folosit aparatul foto ca pe o extensie a sculpturii, pentru a controla lumina și spațiul. Împreună, cele două expoziții arată cum viziunea artiștilor schimbă felul în care vedem obiectele din jurul nostru.
BERNARD FRIZE
22.05 – 16.08.2026
Curator: Gregory Lang / Asistent: Elena Stanciu
Retrospectiva Bernard Frize ocupă nivelurile unu și doi și este un eveniment în premieră pentru Europa de Est. După expoziții în Tokyo, Shanghai, Los Angeles sau Paris, Frize vine la București cu peste 40 de lucrări mari realizate între 1980 și 2024. În loc să mizeze pe semnătura stilistică sau pe trăirile artistului, lucrările explorează riguros mecanismele și logica din spatele actului de a picta. Prin gesturi simple și reguli clare, Frize creează un univers unde controlul se împletește cu hazardul, provocând ideile vechi despre cum ar trebui făcută o pictură.
FOTOGRAFII DE CONSTANTIN BRÂNCUȘI
22.05 – 27.09.2026
Curator: Gregory Lang / Asistent: Ioana Iuna Șerban
La nivelul -1 vor fi expuse peste 30 de fotografii alb-negru realizate de Constantin Brâncuși. Pentru el, fotografia nu era doar o metodă de a-și arhiva munca, ci un mod de a o revedea cu alți ochi. Colecția acoperă întreaga lui carieră, de la bustul de copil din 1906 până la ansamblul de la Târgu Jiu, intrat în patrimoniul UNESCO în 2024. Fotografiile sunt expuse împreună cu lucrări ale artiștilor Carl Andre, Marion Baruch și Evariste Richer, arătând cum folosea Brâncuși lentila foto pentru a gestiona spațiul și emoția.
„În vara lui 2026, MARe explorează legătura dintre rigoare și poezie prin tehnica lui Bernard Frize și privirea lui Constantin Brâncuși”, spune Gregory Lang, Directorul Artistic MARe. „Invităm publicul să descopere două abordări radicale unde pictura devine un joc al hazardului dirijat, iar fotografia un instrument care dă formă spațiului.”
„Muzeul crează un context de dialog între perioade și practici artistice diferite, care invită publicul să privească perspective și sensibilități diferite, într-un parcurs accesibil și deschis interpretărilor personale.”, spune Ioana Enache, Director MARe.
Mulțumiri speciale merg către Bernard Frize și galeriile: nächst St. Stephan Rosemarie Schwarzwälder, David Grob, Thaddaeus Ropac, Konrad Fischer, Anne-Sarah Benichou și Meessen.
Bernard Frize
text curatorial
MARe prezintă în premieră o importantă expoziție solo dedicată pictorului francez Bernard Frize (n. 1949). Practica sa unică aduce o perspectivă provocatoare în peisajul artistic românesc, prezentată aici printr-o selecție generoasă de peste 40 de picturi realizate începând din 1980. Această retrospectivă scoate în evidență echilibrul viu dintre rigoarea procesului și libertatea gestului, explorând felul în care reguli și principii fizice stricte pot genera rezultate picturale foarte diverse.
*Bernard FRIZE, Brent, 1992, 180 x 180 cm (1)
Mecanica imprevizibilului
Departe de a fi o constrângere, pentru Frize limitările joacă rolul unor veritabili catalizatori ai creativității. Deciziile sunt luate prin metode auto-impuse, adesea asemănătoare cu jocuri de masă sau puzzle-uri logice, artistul permițând astfel picturii să se formeze de la sine.
Sistemele sale transformă pânza într-un loc de joacă unde repetiția produce mereu noi surprize, iar rezultatele rămân vii și dinamice în ciuda regulilor aproape științifice. Fiecare lucrare apare prin interacțiunea dintre mâna umană și legile fizice ale materiei, provocată și multiplicată de artist.
*Bernard FRIZE, Interlude, 1988
Arta ca sistem eliberator
Opera lui Frize este rezultatul unui proces analitic riguros în cadrul căruia anumite metodologii, gesturi mecanice și protocoale prestabilite permit imprevizibilului să se manifeste. În acest cadru, mediul devine un spațiu al emancipării. Repetiția gesturilor relevă inflexiuni subtile, schimbări de densitate și lumină care aduc în prim-plan variații extraordinare de textură și transparență. Această metodă riguroasă dezvăluie complexitatea organică din spatele unității vizuale a suprafeței.
*Bernard FRIZE, Ogra, 2009, 210 x 240 cm (2)
O explorare a limitelor percepției
Această expoziție atrage atenția asupra unor abordări care, prin economia mijloacelor, relevă funcționarea internă a mecanismului pictural. Vizitatorii sunt invitați să navigheze printre formate monumentale și hipnotice, dar și serii care mizează pe variațiuni infinitezimale, unde fiecare micro-schimbare reprezintă un index al realității procesului creativ. Fie prin iterarea unei singure linii, fie prin amestecuri de rășini, Frize chestionează constant structura picturii și autoritatea privirii.
Fiecare pânză a lui Bernard Frize există ca reziduu tangibil al unei ecuații picturale, unde componenta estetică apare ca rezultat necesar al interacțiunii dintre logica suverană și rezistența mediului. Astfel, opera întruchipează un paradox și nu mai are statutul de reprezentare, ci de proces auto-suficient. Prin explorarea tensiunii dintre control și eliberare, expoziția evită codurile formale ale modernismului și expune înseși mecanismele privirii noastre.
*
Expoziție curatoriată de Gregory Lang în colaborare cu Elena Stanciu. Mulțumiri speciale lui Bernard Frize. Această expoziție este posibilă datorită susținerii departamentului curatorial și echipei tehnice MARe, galeriei nächst St. Stephan Rosemarie Schwarzwälder, Viena.
Photographs by Constantin Brâncuși
Vintage Prints in Dialogue with Carl Andre, Marion Baruch, and Evariste Richer
text curatorial
Condusă de principiile viziunii, spațializării și contextualizării, această expoziție prezintă fotografiile vintage, în alb-negru, ale lui Constantin Brâncuși (1876–1957), realizate de-a lungul carierei sale, începând din 1906 la École des Beaux-Arts de Paris, până la ansamblul monumental de la Târgu Jiu (1937–38).
*Courtesy of David Grob Gallery
Pentru Brâncuși, fotografia nu era o simplă metodă de documentare, ci o practică constantă prin care își percepea și reevalua propriile opere sculpturale.
Abordarea fotografică a lui Brâncuși era definită de o atenție obsesivă la lumină, pe care o vedea ca parte integrantă a sculpturilor sale, alături de spațiul în care se aflau. Selecția relevă o anumită intenție: Brâncuși nu fotografia doar sculpturile, ci și spațiile goale și atmosfera din jurul lor. Cele trei secțiuni ale expoziției pun printurile vintage ale lui Brâncuși în conversație cu câte o lucrare de artă contemporană.
*Courtesy of David Grob Gallery
Atelierul în spațiu
Cadre cu sculpturile lui Brâncuși în atelierul său, aranjate în relație cu alte lucrări și socluri, sunt expuse alături de o lucrare de Carl Andre (1935–2024). 2 x 18 Cyprigene , instalația de podea din cupru a lui Andre, invită la interacțiune directă în acord cu conceptele spațiale ale lui Brâncuși. Dacă Brâncuși își eleva piedestalele la rang de artă, Andre le dizolvă cu totul, creând opere pe care vizitatorul poate călca. Ambii artiști șterg granița dintre obiect și suport.
Fondul și monocromul
Cadre cu fonduri de studio, folosite pentru a controla cadrul fotografic și a neutraliza spațiul înconjurător, sunt prezentate alături de Les Fonds de Evariste Richer (n. 1969). Richer interpretează fondurile pictate din atelierul lui Brâncuși din Paris la scară de 1:1, transformându-le în patru pânze monocrome. Ambii artiști trec dincolo de documentare, abstractizând sculptura din spațiul real și conferindu-i o existență singulară și autonomă.
Monumentul în aer liber
Cadre cu ansamblul din Târgu Jiu in situ, în compoziții care includ cerul și prezența naturii în măsuri diferite, sunt puse în conversație cu Traiettorie de Marion Baruch (n. 1929), o artistă născută în România care lucrează în Italia. Liniile negre fluide ale lui Baruch, realizate din resturi din industria de textile, un „spațiu negativ” al producției, deschid un dialog între spațiu și memorie. Ambii artiști dau formă golului spiritual din jurul unui obiect: obiectivul lui Brâncuși îi conturează monumentele pe cer; liniile lui Baruch invocă prezența vidului.
*
Expoziție curatoriată de Gregory Lang în colaborare cu Ioana Iuna Șerban.
Această expoziție este posibilă mulțumită susținerii departamentului curatorial MARe și a echipei tehnice MARe, Galeriei David Grob, Londra, Galeriei Thaddaeus Ropac, Londra-Paris-Salzburg, Galeriei Konrad Fischer, Düsseldorf-Berlin, Galeriei Anne-Sarah Benichou, Paris și Galeriei Meessen, Bruxelles.
**
Despre Gregory Lang
Gregory Lang este Directorul Artistic al MARe/Muzeul de Artă Recentă. Fost curator independent, Gregory Lang a colaborat în principal cu instituții publice și private. De la expoziții care includ lucrări istorice până la instalații nou comisionate, practica sa este profund influențată de arta minimalistă și conceptuală a anilor ’60 și ’70.
În relație cu economia atenției, abordarea sa filosofică plasează corpul perceptiv în centrul spațiului și propune experiențe diferențiate ale timpului. În consecință, cercetarea sa, care consideră omul ca parte a unui ecosistem, se extinde către lumea vie și științe, precum și către arhitectură și arta din spațiul public.
Despre MARe/Muzeul de Artă Recentă
MARe/Muzeul de Artă Recentă s-a impus ca un reper cultural important, găzduind peste 50 de expoziții românești și internaționale, alături de un program public amplu: ateliere de creație pentru copii și familii, concerte, spectacole de teatru și dans contemporan, seri de poezie, proiecții de film și dezbateri culturale.
MARe/Muzeul de Artă Recentă este primul muzeu de artă din România deschis după mai bine de 100 de ani prin inițiativă și finanțare privată. Administrat de către Fundația MARe, muzeul funcționează ca instituție culturală independentă non-profit începând cu 2015. Concentrându-se asupra artei românești din 1960 până astăzi, pe parcursul celor 8 ani de la deschidere, muzeul a prezentat abordări curatoriale diferite și complexe, realizând expoziții individuale și de grup ale artiștilor români și străini de renume internațional.
Muzeul este administrat de Fundația MARe și coordonat de un consiliu format din Roger Akoury (fondator MARe), Gregory Lang (Director Artistic), Marc-Olivier Wahler (curator, critic și istoric de artă, directorul MAH, Musee d’art et d’histoire din Geneva), Suzana Vasilescu (galerist, consultant de artă și manager cultural), Dan Popescu (curator și galerist) și Ioana Enache (Director MARe).
Mulțumiri pentru susținere:
Goethe-Institut & Institut Francais
Sponsori: BT, PLOOM, AQUA Carpatica, Sâmburești
Parteneri Media: Radio Guerrilla, EuroNews, Urban.ro, Matca, ArteVezi, Propagarta, Revista Arta, Curatorial.ro, Les Dedans, Zeppelin, BIZ, Haute Culture, Itsy Bitsy.
*
MARe/Muzeul de Artă Recentă – Bd. Primăverii nr. 15, București
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2025 – Vara 2026” / Zeppelin/București/Online
