RDW Design Flags 2025. Design și Diplomație: perspective internaționale asupra orașelor de mâine
Text, interviu: Alexia Murariu
În perioada 16–25 mai, Bucureștiul pulsează de energie creativă, odată cu Romanian Design Week 2025, festivalul care nu doar ocupă orașul, ci îl reactivează. Timp de zece zile, peste 150 de organizații, șase formate și nenumărate idei vor transforma spațiile urbane în locuri de experiment, dialog și întâlnire. Organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, editia din 2025 a Romanian Design Week propune o ediție ambițioasă, în care designul nu se rezumă la obiecte, ci devine un instrument de schimbare, de reflecție și de conectare a comunităților.
RDW Design Flags aduce laolaltă viziuni internaționale, transformând festivalul într-un spațiu al dialogului intercultural. 12 expoziții curatoriate de ambasade și institute culturale vorbesc despre sustenabilitate, incluziune și inovație, conectând Bucureștiul la conversații globale. De la Copenhaga la Madrid, Viena sau Chișinău, acest format, prezentat de Purcari, devine un pod între culturi și un teren fertil pentru schimb de idei, inspirație și noi începuturi.
Participarea Ambasadei Regatului Danemarcei în cadrul formatului RDW Design FLAGS aduce în discuție tocmai acest tip de colaborare: între instituții, culturi și moduri de a înțelege orașul. Expoziția Copenhaga în comun, realizată de DAC (Centrul de Arhitectură Daneză) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei, propune o privire profund umană asupra capitalei daneze – un oraș construit în și cu comunitate, de la nivel micro până la scală metropolitană.
În cadrul acestui interviu am stat de vorbă cu Christoffer Jansø – Șef Adjunct al Misiunii la Ambasada Regatului Danemarcei la București. Cu experiență în drept european, drepturile omului și gestionarea crizelor, Christoffer Jansø aduce o perspectivă valoroasă asupra modului în care designul, diplomația și colaborarea culturală pot modela relațiile dintre Danemarca și România.
A.M.: Într-o Europă în continuă transformare, în care cooperarea culturală devine un pilon esențial al relațiilor internaționale, cum vedeți implicarea Ambasadei Regatului Danemarcei în proiecte precum Romanian Design Week? Ce rol are designul în acest tip de diplomație contemporană?
Christoffer Jansø: Designul poate că nu este o componentă oficială a comunicării clasice între state reprezentată de diplomație, însă constituie modalitatea perfectă de a transmite valorile daneze unei audiențe mult mai largi, prin magia apelării la contexte familiare. Designul poate aduce, astfel, diplomația direct în sufragerie, dacă vreți. Luând contact cu designul danez, publicul este cufundat în noțiunea daneză de hygge – manifestarea supremă a modului în care danezii își prețuiesc spațiile, fie ele comune sau private.
Însă designului danez i se poate atribui ceva mai mult de atât – și anume, includerea unor concepte precum sustenabilitatea în viața de zi cu zi. Danemarca este pe deplin hotărâtă să facă lumea un loc mai sustenabil și mai verde, iar designul danez este demonstrația cea mai la îndemână în acest sens. În designul de mobilier, creatorii își propun utilizarea de materiale sustenabile și reutilizabile. Ei cred cu tărie că meșteșugul de bună calitate este blând cu mediul. În ceea ce privește designul urban deopotrivă, danezii nu încearcă doar să facă orașele sustenabile prin crearea de spații verzi. Includem, de exemplu, panouri solare în clădirile noastre sau ne asigurăm, de exemplu, că modul în care ne gândim porturile reprezentă o varianta sigură și pentru viața marină.
Suntem, desigur, dornici să răspândim aceste idei și această abordare. De aceea, suntem recunoscători că Romanian Design Week ne oferă scena sa pentru a oferi publicului românesc puțină inspirație daneză.
A.M.: Copenhaga este adesea dată ca exemplu de oraș care pune cetățeanul în centrul procesului de dezvoltare urbană. În acest context, cum vedeți participarea Danemarcei la RDW Design FLAGS ca un gest de diplomație urbană și culturală?
C.J.: Participarea noastră la RDW nu este doar o posibilitate de a arăta lumii ce facem – și sperăm că facem bine. Constituie pentru noi, de asemenea, o oportunitate de a învăța. Spațiile urbane cresc odată cu noi. Putem învăța multe de la București în ceea ce privește dezvoltarea urbană, la fel cum sperăm, de altfel, să oferim Bucureștiului puțină inspirație în această privință. Prin urmare, nu putem decât să sperăm că participarea noastră va alimenta și consolida legăturile dintre capitalele noastre.
A.M.: Participarea Danemarcei în cadrul RDW Design FLAGS vine într-un moment în care colaborarea internațională este esențială pentru a construi orașe sustenabile și incluzive. Cum ați descrie relația de colaborare cu The Institute și ce semnificație are acest parteneriat pentru misiunea ambasadei în România?
C.J.: Colaborarea cu inițiative locale precum RDW constituie una dintre pietrele de temelie ale activității noastre. Suntem aici pentru a descoperi și aprecia bogata cultură a României. Scopul nostru, ca diplomați, este de a împărtăși și promova valorile noastre, precum și de a crea punți de legătură. Colaborarea cu RDW este o parte integrantă a acestui proces, deoarece ne oferă o platformă importantă pentru a împărtăși cultura și valorile noastre, apropiindu-ne de publicul local.
A.M.: Expoziția „Copenhaga în comun” explorează multiple fațete ale capitalei daneze – de la spații urbane la relații sociale. Ne puteți spune mai multe despre tema expoziției și despre modul în care a fost construită narațiunea curatorială?
C.J.: Expoziția arată cum încercăm să facem din Copenhaga un spațiu în care locuiești nu doar pentru că trebuie, ci pentru că îți dorești cu adevărat. Deși danezii pot părea rezervați și distanți, dorim să facem din spațiile noastre urbane un loc propice pentru relațiile sociale. Făcând orașul accesibil, facem comunitățile accesibile. În esență, este vorba despre cum abordarea potrivită a spațiilor comune poate conferi viață și suflet orașului.
-
+1
A.M.: Cum ați selectat proiectele incluse în expoziție? Ce criterii ați urmărit – design participativ, inovație socială, sustenabilitate, relevanță educațională sau un anumit tip de sensibilitate estetică?
C.J.: Ne-am concentrat pe locurile din Copenhaga unde designul orașului creează în mod clar o comunitate. Un exemplu în acest sens este Baia Marină Kastrup, care nu numai că este inspirat construită, ci se integrează perfect în locație. În același timp, este un loc unde oamenii se pot întâlni și petrece timpul după o sesiune de înot. În Danemarca, avem o tradiție îndelungată a înotului în mare pe tot parcursul anului, chiar și iarna. Pontonul este aglomerat în toate anotimpurile, iar în jurul mării se creează un sentiment de comunitate. Un spațiu precum Baia Marină Kastrup invită la continuarea aceastei tradiții, fiind în același timp plăcut din punct de vedere estetic.
A.M.: Publicul român este divers, informat și în continuă căutare de noi perspective. Ce sperați să transmită această expoziție vizitatorilor din România? Ce fel de reacții sau reflecții doriți să stârnească?
C.J.: România este o țară incredibil de interesantă, aflată în continuă dezvoltare. În acest moment se construiesc clădiri și spații urbane noi. Sperăm că expoziția noastră să servească drept punct de plecare pentru o conversație despre cum putem dezvolta și folosi aceste spații noi. Sperăm să demonstreze că orașele nu sunt doar spații de locuit, ci și locuri pentru a crea, dezvolta și cultiva comunități.
A.M.: Copenhaga este considerată un model internațional de urbanism sustenabil și design civic. Ce bune practici din Danemarca credeți că ar putea fi relevante pentru București? Și invers – ce poate învăța Danemarca din orașe în plină transformare, precum capitala României?
C.J.: Copenhaga este un oraș foarte abordabil la pas. Este ușor să ajungi de la punctul A la punctul B doar pe jos. În plus, orașul este calat pe mijloace de transport alternative, autopropulsate. Avem poduri dedicate doar mersului pe bicicletă sau pe jos – accesul mașinilor nu este permis. Acestea nu numai că fac orașul mai accesibil, dar și facilitează cetățenilor alegerea unui transport fără emisii, sustenabil și sănătos.
Bucureștiul are un potențial imens și, fără îndoială, nu ar avea decât de beneficiat din adăugarea mai multor piste de biciclete și zone pietonale la mijloacele sale de explorare urbană. De asemenea, pot spune, ca străin care locuiește în București, că sunt foarte inspirat de renovarea recentă a unui număr mare de locuri de joacă din oraș, precum și de numărul impresionat al acestor spații destinate folosirii în comun. Văd cu adevărat cum acest lucru adună comunitatea locală la un loc și permite copiilor (și părinților) de toate vârstele să își facă prieteni noi și să socializeze.
A.M.: Romanian Design Week invită, în acest an, la o reflecție asupra viitorului orașelor – locuri în care comunitatea devine nucleul transformării urbane. Ce semnificație are pentru dumneavoastră întâlnirea cu publicul din România în acest context? Credeți că designul poate funcționa ca un limbaj universal în construirea unui dialog intercultural autentic?
C.J.: Cu toții ne dorim spații urbane sigure, curate și accesibile, indiferent de țara în care trăim. Atunci când participăm la RDW și la alte evenimente unde avem privilegiul de a interacționa cu publicul local, aflăm mai multe despre ce anume definește un oraș ca fiind toate aceste lucruri. Odată cu libera circulație în cadrul UE și în spațiul Schengen, orașele europene au devenit cu adevărat globalizate. Aceasta înseamnă că a devenit mult mai ușor să vizităm sau chiar să locuim în diverse orașe și, astfel, într-o măsură mult mai mare, să transformăm experiențele noastre respective în beneficii reciproce.
A.M.: Într-un context european marcat de fragmentare, crize multiple și nevoia urgentă de coeziune, cum vedeți rolul designului – și al unor inițiative precum RDW – în consolidarea valorilor democratice, a colaborării și a încrederii între națiuni? Poate cultura să contribuie activ la reconectarea Europei?
C.J.: Cultura este esențială atunci când vine vorba de reconectarea Europei. Avem atât de multe în comun din punct de vedere cultural și fiecare națiune din UE împărtășește valorile democrației, libertății și respectului pentru demnitatea umană. Aceste valori nu se regăsesc doar pe hârtie, ci pot fi observate și în spațiile noastre urbane. Este important ca orașele să reflecte oamenii care le locuiesc în prezent, dezvoltându-se, totodată, pentru oamenii care le vor locui în viitor. Cu toții avem o responsabilitate și, atunci când ne ajutăm reciproc, suntem mai puternici. În acest context, sunt foarte mândru că Bucureștiul conține numeroase referințe la cultura daneză, la fel cum și Copenhaga prezintă mai multe referințe la artiști români, precum Constantin Brâncuși.
A.M.: În final, dacă ați putea sintetiza într-o singură propoziție mesajul expoziției și al participării Danemarcei la RDW Design FLAGS 2025, care ar fi acesta?
C.J.: Indiferent dacă locuiți în București sau oriunde altundeva în România, cu toții avem „Copenhaga în comun”.
*
În cadrul Romanian Design Week, designul nu e doar estetică sau funcție – este infrastructură de idei. Expoziția Copenhaga în comun propune o reflecție necesară despre cum ar putea arăta orașele dacă am asculta mai des vocile celor care le locuiesc. Parteneriatul dintre The Institute și Ambasada Regatului Danemarcei se înscrie în acest demers amplu de a cultiva empatie urbană, co-creație și un viitor construit împreună. Într-o Europă în care spațiul public devine tot mai disputat, proiecte precum acesta ne reamintesc că orașul este, în esență, o formă de colaborare. Iar Romanian Design Week rămâne o scenă deschisă acestor întâlniri esențiale.
Program & acces
Festivalul poate fi explorat în fiecare zi în peste 100 de locuri din oraș. Cele 3 spații cheie ale acestei ediții se numără clădirea fostului restaurant CINA (Benjamin Franklin 10), parterul Galeriei Naționale a Muzeului Național de Artă al României și Casa Fratelii, situată pe situată pe Strada Episcopiei, 9.
Accesul la festival diferă în funcție de spațiul expozițional. Pentru expozițiile din fosta clădire Cina, biletele sunt disponibile online la bilete.romaniandesignweek.ro, cu o reducere de 50% pentru participanții care achită cu un card Mastercard emis de UniCredit Bank. Studenții beneficiază de 50% reducere pentru biletele achiziționate la fața locului, în baza carnetului de student vizat, iar elevii, pensionarii și persoanele cu dizabilități au acces gratuit. Facilitățile pentru elevi și studenți sunt oferite cu sprijinul partenerului principal al festivalului, UniCredit Bank.
Accesul în spațiul de la Casa Fratelli este liber, fără bilet, în limita locurilor disponibile. Pentru expoziția de la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), accesul se face pe baza biletului de vizitare al muzeului, care se achiziționează exclusiv de la fața locului. Acesta este un bilet diferit de cel folosit pentru accesul în spațiul de la Cina.
Programul complet al festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial: program.romaniandesignweek.ro, în aplicația RDW (App Store și Google Play), pe Facebook și Instagram.
Un proiect colectiv, susținut de o comunitate extinsă
Atât organizațiile participante la festival, cât și partenerii Romanian Design Week, reflectă filozofia colaborativă a festivalului, contribuind împreună la construirea unei ediții care sprijină creativitatea locală și dialogul internațional – de la partenerul principal UniCredit Bank, la susținerea oferită de Ministerul Culturii, Primăria Municipiului București prin ARCUB- Centrul Cultural al Municipiului București, Institutul Cultural Român, Primăria Sectorului 1, și până la implicarea activă a unor branduri din mediul privat, precum IQOS, Rompetrol, Mega Mall, Promenada, NEPI Rockcastle, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, Pepsi, Purcari, Kozel, Raffaello și 5 to go.
Mai multe detalii pe website
www.romaniandesignweek.ro
Romanian Design Week este parte din rețeaua internațională World Design Weeks.
Romanian Design Week este un proiect The Institute.
Prezentat de: UniCredit Bank
Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii
Cu sprijinul: Primăria Municipiului București prin ARCUB- Centrul Cultural al Municipiului București
Partener cultural: Institutul Cultural Român
Parteneri: IQOS, Rompetrol, Mega Mall, Promenada, NEPI Rockcastle, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, Pepsi, Purcari, Kozel, Raffaello
Susținut de: Primăria Sectorului 1
Parteneri expoziționali: Ordinul Arhitecților din România- Filiala Teritorială București, Anuala de Arhitectură Bucuresti, Faber, Beta – Bienala de arhitectură din Timișoara, Asociația Artiștilor Lutieri din România, Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week, Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș, Local Design Circle, Transylvanian Design Week, Ordinul Arhitecților din România Filiala Brașov-Covasna-Harghita, Human ± Nature Co-lab, Baza. Deschidem Orașul, Studio An An, Ambasada Regală a Danemarcei, Ambasada Spaniei la București, Instituto Cervantes București, Institutul Francez din România, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Ambasada Suediei, Oficiul Național de Turism al Austriei, Centrul Ceh București, Ambasada Italiei, Institutul Italian de Cultură, Italian Trade Agency, ARTCOR, Project1, Intro & Vitra, Retros Gallery, Fratelli XX, Muzeul Național de Artă
Partener comunicare: 5 to go
Echipa de creație: Claudia Draghia, Sebastian Pren
Campanie advertising: Gavrilă & Asociații
Design expozițional CINA: Atilla Kim Architects
Parteneri digitali: Land of Web
Partener monitorizare: MediaTrust
Despre The Institute
The Institute își proune să contribuie la procesul de modernizare a României prin promovarea industriilor culturale și creative, precum și a societatii civile. Cu o experiență de peste 25 de ani, The Institute a construit o comunitate formată din antreprenori, profesioniști și publicul pasionat de industriile creative din România. Prin toate inițiativele sale, sprijină interesele comunității creative în relația cu instituțiile statului și cu organizații internaționale, contribuind la dezvoltarea unei infrastructuri solide pentru antreprenoriatul creativ atât la nivel național, cât și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA Show, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.
Despre UniCredit Bank
UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management și UniCredit Services.
DE PROIECTE
