Aproape orice se poate reabilita și o construcție oricât de umilă are potențialul de a deveni arhitectură. Chiar și cele mai umile construcții-tip de dinainte de 1990.
Dacă Abruptarhitectura aduna garaje și le recompunea într-o casă lângă București, cei de la Vitamin A au ocupat o porțiune de centrală termică într-un cartier de blocuri din Timișoara.
Funcțiunea, instrumentele și limbajele diferă foarte tare. Dar, dincolo de etica reciclării și de importanța gestului, aș vrea să spun că eu în ambele locuri m-am simțit foarte bine. Lumina e variată și uneori spectaculoasă, scara e foarte plăcută, designul interior și de mobilier dar și combinația dintre frust și domestic funcționează. Haideți și cu alte exemple. (Ștefan Ghenciulescu)
*situația inițială
Proiect, text: Vitamin A
Foto: Dragoș Jivan, Pataki Farkas
Amenajarea
s-a realizat într-o centrală termică, executată din elemente prefabricate după un model tip în anii 70. Rolul ei era de a aproviziona o parte din cel mai mare cartier de locuințe colective din Timișoara cu agent termic.
*plan de situație
Odată cu retehnologizarea instalațiilor, volumul acestora s-a diminuat considerabil, rezultând un spațiu liber care putea primi altă destinație, de preferabil una flexibilă și ușor adaptabilă.
Transformarea de acest tip vine cu multe capcane pentru clădirea în cauză. Chiar dacă valoarea formală a clădirii nu reprezintă în sine un atu extraordinar, ea are o ținută dată de structura din elemente prefabricate, foarte pregnantă prin simetrie și relația plin-gol foarte simplă dar oarecum impunătoare.
Păstrarea acesteia și în mod special a relației dintre structură și elementele de închidere a ghidat proiectul ca intenție, cu scopul de a obține o imagine de ansamblu care să păstreze coerența clădirii existente și să indice discret zona refuncționalizată.
Dintre cele trei goluri simetrice de pe fațada principală, cel din zona noului birou a fost mărit pe verticală, astfel încât relația dintre structură și gol șă se modifice doar printr-o singură operație și să păstreze principiul existent de structurare a fațadei. Tabloul de tâmplărie a preluat rolul de a da o scară adecvată acestei noi zone devenită și zona de acces. Am ținut, de asemenea, să ieșim din logica intervenției „atât cât ține partea ta” și am ales să reabilităm întreaga fațadă.
Datorită spațiului cu deschidere și înălțime mare a fost posibilă realizarea unui mezanin.
Modul de intervenție ales a fost unul bazat pe o structură metalică independentă. 
Astfel parterul permite o subîmpărțire funcțională raportată la rasterul noii structuri, acomodând zone cu funcțiuni tehnice și semipublice.
În mezanin sunt localizate posturile de lucru. Acesta se bucură de avantajul structurii existente, spațiul deschis apropiind utilizatorul de elementele fabricate industrial devenite ascalare.
Pentru a păstra atmosfera inițială și a evita introducerea unor elemente străine de context, toate intervențiile noi, inclusiv instalația termică sau cea electrică, urmăresc scoaterea în evidență a caracterului industrial al clădirii în paralel cu transpunerea sa într-o nouă destinație.
Credite, info
DE PROIECTE
Autori: Vitamin A – Paul Buchert, Rudolf Gräf, Lavinia Popa
Co-autori: Adelina Cioată, Andreea Pătroi, Cristina Rămneanțu, Farkas Pataki, Raoul Chiricheș
Rezistență: Ion Furdui
Instalații: Florin Ghilezan
Instalații electrice: Pompiliu Sava
Loc: str. Amforei nr. 4, 300660 Timișoara, România
Pardoseli: Tarkett
Corpuri de iluminat: Elba
Proiectul a fot premiat la BETA – Bienala timișoreană de arhitectură 2016.
betacity.eu
