Stiri

Minna Henriksson şi Sezgin Boynik: Naționalism și Artă Contemporană

1-2 august 2017 @ Tranzit.ro/Iaşi (Str. Al. Lăpușneanu 7-9, Iasi, Romania)

O discuție întinsă pe două zile cu invitaţii finlandezi Minna Henriksson şi Sezgin Boynik: o prezentare și o sesiune de dezbatere a unor texte importante despre naționalism şi artă contemporană.

1 august 2017: ora 19:00

Prezentarea din prima zi începe cu descrierea contextului și conținutului antologiei celor doi invitaţi: Contemporary Art and Nationalism – Critical Reader / Naționalism și Artă Contemporană (publicat în 2007) care este un răspuns la o serie de expoziții despre arta din Balcani în importante instituții de artă europene. De aici vor trece către lucrări mai recente despre naționalism și artă.

Sezgin Boynik își va prezenta opiniile legate de rolul instituțiilor de artă în reproducerea unor ideologii naționaliste obiective și va adresa întrebări cu privire la contradicțiile dintre subiectivitățile artistice și aceste medieri instituționale. Minna Henriksson va prezenta lucrările sale artistice ce au ca subiect reproducerea naționalismului și fascismului în Finlanda. Ea se va concentra pe trei proiecte, unul care are ca subiect simbolul svasticii în Finlanda, altul ce are ca subiect istoria științelor rasiale în țările nordice și un al treilea despre rolul industriașilor hârtiei în sprijinirea mișcărilor de extremă dreaptă.

2 august, 2017: 10:00-16:00

În cea de-a doua zi vor fi discutate împreună două texte ce abstractizează discuția despre ideologiile naționaliste.

Textele propuse sunt:

  • Etienne Balibar: “THE NATION FORM: HISTORY AND IDEOLOGY”
  • Rastko Mocnik: “SUBJECT SUPPOSED TO BELIEVE AND NATION AS A ZERO INSTITUTION”

Minna HENRIKSSON (1976, Oulu) este o artistă vizuală care trăiește în prezent în Helsinki. A studiat artă în Brighton, Helsinki și Malmö. Munca sa are se bazează pe cercetare și include o gamă largă de mijloace incluzând text, desen, linogravură și fotografie. Lucreză deseori colaborativ și dorește să se conecteze cu discuțiile apărute din luptele anti-rasiste, stângiste și feministe. Din 2006, împreună cu Sezgin Boynik a avut o implicare teoretică continuă în privința naționalismului. A co-editat antologia Art Workers – Material Conditions and Labour Struggles in Contemporary Art Practice ce s-a concentrat asupra condițiilor de muncă a muncitorilor din artă în Finlanda, Suedi și Estonia. Henriksson este membră a grupului Helsingin Nuorisofestivaali 1962 – Muistityöryhmä, care a produs piesa radio ‘Festival 62’ care examinează mecanisme de reducere la tăcere. De asemenea, Henriksson este activă în Helsinki in grupul de studiu colectiv Night Schoolers și în asociația artiștilor stîngiști Kiila.(minnahenriksson.com/)

deappel-case-pieni-detail*detaliu din desenul-colaj ‘The (singular/symptomatic) case of de Appel’, din expoziţia You Must Make Your Death Public, 2016

Sezgin BOYNIK (1977), trăiește și lucrează în Helsinki. Și-a terminat doctoratul la departamentul de Științe Sociale de la Jyväskylä University pe tema politicilor culturale ale valului negru (Black Wave) dintre 1963 și 1972 din Yugoslavia. A publicat despre relația dintre estetică și politică, punk, naționalism cultural, Situaționism și cinema-ul Iugoslav. A co-editat antologia “Nationalism and Contemporary Art” (împreună cu Minna L. Henriksson, Rhizoma & EXIT, Prishtina, 2007) și este co-autor al volumului “History of Punk and Underground in Turkey, 1978-1999” (with Tolga Guldalli, BAS, Istanbul, 2008). În afară de munca sa academică este activ și ca artist conceptual. Între articolele sale recente amintim “New Collectives” (Retracing Images, Brill, Boston & Leiden, 2011), “Cultural Policy of Dusan Makavejev” (Kino! Journal No. 15, Ljubljana, 2011), “Discontents with Theoretical Practices in Contemporary Art” (Journal of Visual Art Practice 10:2, London, 2011) “Art of Slogans – in two parts”(TKH no 19 and 20, Belgrade, 2012), “Social Surrealism: Historical-Materialist Theses on the Mystery of Art” (open space journal, Vienna, 2013), “Marxist-Leninist Roots of Zenitism” (Filmkollektiv, Frankfurt, 2013), “Counter-Godard: On Makavajev’s Anti-Formalism” (Kino! Journal No. 15, Ljubljana, 2015) și “Between Privileges of Unlearning and Formlessness of Anti-Knowing: Ideologies of Artistic Education” (Inca Press, Forms of Education, Seattle, 2016). De asemenea, este autor al cărților de artă “Counter-constructivist Model” (co-autor împreună cuh M.L. Henriksson, Labyrinth Press, Stockholm, 2012), “Still Stealing Steel: Historical-Materialist Study of Zaum” (Rab-Rab Publication, Tbilisi, 2014) și “Noise After Babel: Language Unrestrained” (Spector Books, Leipzig, 2015). Este editorul revistei Rab-Rab: Journal for Political and Formal Inquiries in Art (rabrab.fi).

comunitati-re-imaginate-tranzit-ro-iasi
Prezentarea Naționalism și artă contemporana este parte a proiectului COMUNITĂŢI RE-IMAGINATE ce este organizat de Asociaţia 1+1 în colaborare cu tranzit.ro/ Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

În prezent sfera publică resimte acut nevoia clarificării în raport cu ascensiunea curentelor identitare naționaliste care erodează principiile democrațiilor liberale. Noi propuneri naționaliste pun la încercare în mod radical conceptul liberalismului democratic. Proiectul COMUNITĂȚI RE-IMAGINATE va ilustra capacitatea artei contemporane de a oferi moduri de înțelegere aprofundată ale prezentului social, în strânsă legătură cu memoria locală și agenda artistică globală.

COMUNITĂŢI RE-IMAGINATE este un proiect cultural transdisciplinar, realizat în Iaşi, cu contribuția unor artişti, teoreticieni sau cercetători locali şi internaţionali. Prin metode specifice artei contemporane (microrezidenţe, expoziţii, proiecţii de filme, prezentări și discuții) sau dezbaterii publice umanist-sociale (seminarii, prezentări, interviuri), COMUNITĂŢI RE-IMAGINATE adresează conceptele de „naţiune” și „naţionalism” în contextul specific al istoriei culturale a Iaşiului (pe de o parte Unirea din 1859, nostalgia vechiului statut de capitală, vecinătatea cu Republica Moldova, condiția de oraş de graniţă al Uniunii Europene, pe de altă parte influenţa cercurilor eclesiastice tradiţionaliste, rolul specific în apariţia şi ascensiunea celei mai importante mişcări de tip fascist din România – Legiunea Arhanghelului Mihail – în perioada interbelică, Pogromul de la Iaşi din 1941).

Proiect curatoriat de: Livia Pancu, Ovidiu Gherasim Proca și Florin Bobu

Mai multe informații:
unuplusunu.org /Fb event