Atelierul de arhitectură | Spațiu public

Casa lui jupân Marinache.


Consolidare, restaurare şi punere in valoare a sediului Direcţiei Judeţene pentru Cultura si Patrimoniul National Călăraşi

Proiect: Abral Artproduct și Point4

Caracterul public veritabil, prezervarea substanţei istorice, refuzul pastişei şi un sistem de intervenţii minimale au definit operaţia de restaurare a unei clădiri de patrimoniu din Călăraşi.

Ana şi Marinache Popescu îşi construiau în Călăraşii anului 1890 o vilă într-un stil eclectic opulent, cu un partiu arhitectural ordonat, riguros şi cu spaţii generoase. După o istorie zbuciumată, imobilul, compus dintr-un corp principal şi o anexă care iniţial adăpostea trăsurile şi la pod fânarul, serveşte acum drept sediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Călăraşi.
Direcţia a iniţiat un proiect de restaurare al ansamblului. Era vorba, pe de o parte, despre protecţie şi consolidare şi despre punere în valoare, iar pe de alta parte despre o funcţionare mai bună şi de transformarea locului într-un focar cultural al oraşului. Programul convenit în final a prevăzut ca parterul casei să adăpostească spaţii pentru birouri şi o mică sală de conferinţe, spectacole etc. Demisolul va fi folosit ca spaţiu pentru o cafenea literară (care ar şi contribui la finanţarea activităţii direcţiei); parterul anexei a devenit un spaţiu dedicat expoziţiilor temporare. Podul transformat în mansardă capătă funcţiunea de locuire şi adăposteşte două camere pentru artişti rezidenţi sau invitaţi.
Strategia de intervenţie a pornit de la construirea unui sistem care să integreze inserţiile contemporane în arhitectura istorică fără a recurge la pastişă sau reinterpretare. Clădirile-monument au fost restaurate păstrând toate elementele originale, eliminând intervenţiile care alterau sau ascundeau integritatea şi introducând minimum necesar de componente noi care au apărut din raţiuni de refuncţionalizare. Accentele contemporane (reversibile cu excepţia intervenţiilor de consolidare) devin subtile elemente de contrast; ele sunt reversibile şi au fost tratate aparent pentru a marca etapa actuală de intervenţie.
 
01
 
Fosta anexă se află într-un început de colaps, accentuat de vegetaţia spontană care a lărgit fisurile existente şi a dus la desprinderea unor componente ale ornamentaţiei. Zonele cu ornamente distruse sau dispărute au fost completate pe baza mulajelor recuperate. Mansarda a fost integral reconstruită, respectând geometria generală şi pe cea a elementelor decorative.
Au fost redeschise golurile originale obturate sau zidite. Singurele adăugiri vizibile din exterior sunt obloanele ferestrelor şi balustrada metalică a balconului. Obloanele din lemn cu ramă metalică controlează intensitatea luminii în spaţiul expoziţional şi în unul dintre dormitoarele de la etaj. Sunt elemente reversibile, integrate în golurile existente care nu afectează ornamentaţiile şi ancadramentele originale. Balustrada balconului este o structură metalică neutră şi foarte transparentă care o înlocuieşte pe cea istorică, dispărută.
A fost introdusă o scară care leagă mansarda de parter, iar sistemul structural din boltişoare montate pe grinzi metalice al planşeului de peste parter a fost restaurat şi tratat aparent. În afara completării cu cărămizi recuperate in situ a zonelor boltite prăbuşite, s-au efectuat doar operaţiuni de rostuire a zidăriei şi de vopsire a profilelor metalice. Spaţiul galeriei capătă unitate astfel prin continuitatea sistemului de alcătuire al planşeului.
Odată cu realizarea unor sondaje la nivelul fundaţiilor s-a decopertat o parte a subsolului clădirii. Descoperirea unui tunel boltit din zidărie, probabil parte integrantă a sistemului original de canalizare, ne-a făcut să renunţăm la a acoperi subsolul, acesta devenind un spaţiu deschis către parter. Zidăria este tratată aparent la fel ca şi grinzile din beton ale sistemului de consolidare.
Scara de acces la nivelul inferior, balustrada de la nivelul parterului şi pasarela care traversează subsolul şi leagă interiorul de grădină compun un obiect metalic continuu care aduce împreună toate punctele de interes ale clădirii originale. Arhitectura interioară este rezultatul simbiozei dintre containerul original şi noul obiect metalic care se adaptează ierarhiei spaţiilor atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Scara metalică şi pasarela intră în dialog cu balconul metalic de la etaj şi ambele generează împreună cu ramele din cornier ale obloanelor un sistem grafic transparent al noilor intervenţii, ce se detaşează de arhitectura de plinuri a clădirii originale.
 
21
 
Clădirea principală a fost tratată conform aceloraşi principii. Din motive funcţionale, în zona scării interioare de acces în subsol, a fost amplasată o porţiune de pasarelă metalică transparentă care să reconfigureze relaţia dintre aceasta şi scara principală a casei. S-a realizat o zonă de trecere cu lăţimea de un metru între cele două elemente, fără a altera geometria componentelor originale. Piesa metalică preia structura şi materialele folosite pentru pasarela şi scara din anexă.
În spaţiul expoziţional de la subsol, sistemul de consolidare din beton este tratat aparent, bolţile de cărămidă sunt rostuite şi se vopsesc grinzile metalice. Nu se introduc finisaje noi şi scara de acces în subsol este construită din cărămida aparentă pentru a fi integrată în acelaşi repertoriu de materiale.
Obloanele anexei intră în dialog cu noul aparat de acces din grădina spre demisol. Cutia improvizată din tablă este înlocuită cu un volum a cărui structură metalică este îmbrăcată în lame de lemn, pasul şi dimensiunea lamelor fiind identice cu cele ale obloanelor. Cutia de acces mediază între clădire şi exterior: nu este numai permeabilă din punct de vedere vizual, ci şi o extindere a clădirii originale către exterior prin intermediul terasei accesate printr-una din ferestrele parterului.
Pe baza aceloraşi criterii se restaurează şi spaţiul de sub scara monumentală de acces. Stâlpii şi planşeul sistemului de consolidare rămân trataţi aparent, iar completările de zidărie nu se finisează. Panourile de zidărie se (re)compun cu ajutorul cărămizilor originale, recuperate in situ. Profilele metalice au rolul de a separa uşa de acces cu tâmplărie de aluminiu de panourile de zidărie originale. Singura intervenţie contemporană vizibilă pe faţada principală a clădirii-monument o constituie ansamblul compus din uşa cu tâmplărie metalică şi copertina din tablă perforată a accesului la demisol.
 
Curtea a devenit un spaţiu public, cât mai deschis către stradă şi clar delimitat în raport cu celelalte vecinătăţi. Pavajul din piatră cubică accentuează caracterul urban al ansamblului.
 
Decoraţia a fost păstrată şi recondiţionată integral acolo unde a supravieţuit, cu excepţia zugrăvelilor decorative ale pereţilor în unele dintre camere, descoperite sub straturile mai târzii de tencuială, care au fost protejate pentru a fi restaurate într-o fază ulterioară.
Decoraţia exterioară este reprezentată atât de profilatura bogată, executată din mortar, cât şi de ornamente din pământ ars. În timpul operaţiunilor de restaurare s-a decis curătarea pieselor ceramice şi lăcuirea lor fără a fi repictate. Ornamentele din teracotă intră în contrast cu galbenul faţadei accentuând linia cornişei sau dimensiunile golurilor. Alegerea culorilor la exterior a fost o decizie dificilă; decopertările şi analizele au arătat că, departe de cenuşiul, bejul sau albul indecis cu care asociem astăzi această arhitectură, cel puţin unele dintre case erau colorate în cele mai variate şi stridente moduri posibile. Trecând de şocul iniţial, ne-am decis să rezistăm tentaţiei de a face corectură unui spirit al epocii. Aşa că am refăcut culorile iniţiale şi am mizat pe trecerea timpului şi pe praful Câmpiei Române pentru domolirea unei imagini poate prea violente pentru gustul actual.

 

Credite:

Adresă / Adress: str. 13 Decembrie nr.9, Călăraşi
Finanțator : Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Unitatea de management a Proiectului
Beneficiar: D.C.P.N. jud. Călăraşi
Proiectant general: S.C. ABRAL ARTPRODUCT S.R.L.
Şef de proiect: Aurel Botez
Autori: Justin Baroncea, Radu Enescu, Ştefan Ghenciulescu, Dragoş Dragnea
Colaborator: Luiza Mihordescu
Structură: Gheorghe Dobrescu
Instalaţii termice, HVAC: Florin Bălan, Alexandru Botez
Instalaţii electrice: Constantin Bălan
Instalaţii sanitare: Nicolae Grigoriu
Constructor SC ROBSON HOLDING ENERGY SRL
Foto: Dragoș Dragnea, Justin Baroncea