Cutia cu articole

Acasă din spatele faţadelor. Locuirea şi locuitorii apartamentelor de bloc din cartierul Tineretului

Text: Andra-Mitia Dumitru
Foto: Bogdan Cătălin Cazacioc

La o primă vedere nu se pot spune lucruri neintuibile despre cum e să locuieşti la bloc în Bucureşti. O formă de locuire colectivă mai ieftină decât cea individuală, la îndemână şi extrem de căutată pe fondul unui capital locativ insuficient. Ce reprezintă însă acasă în acest context al spaţiilor asemănătoare şi cum se construieşte el pentru indivizi diferiţi? Este el un spaţiu, un sentiment, o sumă de bunuri materiale, un loc anume sau toate la un loc? Este în măsura individualitatea materială a apartamentelor să schimbe centrul de greutate al percepţiei despre spaţiul apartamentelor de bloc?

 

@Bogdan Catalin Cazacioc_Blocuri socialiste_4

În noiembrie 2014, un studiu al pieţei imobiliare din Bucureşti (homefinders.ro) releva faptul că cel mai căutat apartament din Capitală este situat în cartierul Tineretului, are trei camere, +70 mp şi este situat la etaje intermediare. Apetenţa actuală pentru locuinţele acestui cartier a determinat calibrarea sa drept etalon în analiaza stilului de locuire în apartamentele de bloc şi în căutarea lui acasă între loc şi locuire.

 

@Bogdan Catalin Cazacioc_Blocuri socialiste_6

Atunci când au fost date în folosinţă, aceste locuinţe nu întruchipau un ideal de locuinţă aşa cum se întamplă acum. În realitate, statul anticipa această dorinţă înainte ca ea să se fi format pentru categorii prestabilite de indivizi cărora le erau destinate. Dacă accesul la un apartament cu două sau trei camere se făcea atunci după criterii clar definite (performanţă în muncă, provenienţă socială, număr de membrii ai familiei) astăzi locuinţa este aleasă după un set de criterii distincte. Cei care caută o astfel de locuinţă sunt persoane tinere (25-40 de ani), cu posibilităţi finainciare peste medie şi cu un stil de viaţă orientat între carieră şi familie.

 

@Natalia Negru_Parcul Tineretului

Pentru aceştia, căutarea lui acasă în locuinţele din cartierul Tineretului începe cu reperele exterioare apartamentului: vârsta blocurilor, poziţionarea cartierului în proximitatea centrului oraşului, infrastructura diversificată de transport în comun şi parcul Tineretului. Ulterior, dotarea spaţiului de locuit, suprafaţa şi calitatea materialelor şi a instalaţiilor devin criterii secundare în alegerea viitorului acasă de bloc. Cartierul sau spaţiul tampon între intimitatea spaţiului locativ şi oraş realizează în acest caz, prin dotările sale, adaptarea unei norme de locuire la nevoile actuale.

 

@Bogdan Catalin Cazacioc_Blocuri socialiste_2

Dar acasă înseamnă în primul rând tot ceea ce se întâmplă odată ce ai închis uşa apartamentului şi ai ajuns acasă. Relația interioarelor cu identitatea fiecărui locatar este puternic influențată de obiectele materiale cu care alegem sa ne înconjurăm în acest spațiu eminamente privat. Gradele de manifestare a fanteziei locative sunt consumate în texturi de materiale, țesături, forme, culori, tipuri de perdele și sisteme de prindere a lor, obiecte funcționaliste de mobilier sau intervenții geometrice la nivelul structurii spațiului locuibil.

 

@Bucharest Housing Stories_episodul 1 (3) copy

Toate aceste personalizări ale spațiului îl transformă în loc tocmai prin înțelegerea celui care îl locuiește, acasă începând să devină un proces complet prin imaginarea, căutarea, găsirea şi redefinirea vizuală a unei locuinţe – apartamentul de bloc. Încărcătura ideologică a spaţiului locativ începe astfel să se dilueze în mulţumirea faţă de un interior confortabil sau posibilitatea petrecerii unui timp de calitate în zona rezidenţială.

„Cred că sentimentul ăla de „ca acasă” ar trebui să-l ai instant. Din momentul în care intri în acea locuință indiferent că intri într-o locuință pe care vrei s-o închiriezi sau pe care vrei s-o cumperi, ar trebui să te izbească acel sentiment că „aici e acasă”, altfel nu cred că ai putea să-l alegi, sau cel puțin așa a fost la mine.(…) Acasă pentru mine înseamnă locul în care… mă simt în siguranță și liniștită. Da, asta înseamnă.“ (Ileana, 32 ani, locuitoare cartier Tineretului)

Odată redefinit fizic apartamentul de bloc/spaţiul de locuit este investit şi cu atașament, manifestat de cel care îl redesenează în reprezentarea proprie. Paradoxal este faptul că deși efortul financiar (considerabil) presupus de aceste reinterpretări ale spațiului, adăugat prețului apartamentului este deja calculat într-un potențial preț de vânzare chiar dinainte ca apartamentul să fie cumpărat de noul propietar.

 

@Bogdan Catalin Cazacioc_Blocuri socialiste_7

Statornicia lui acasă tinde să devină tranzitorie la bloc, chiar dacă ariile ceva mai generoase ale apartamentelor de bloc din Tineretului oferă spațiul necesar familiilor în extindere,  definirii de sine pentru generația carierelor în afirmare sau a modelului nou de familie semi-tradițională. Tranzitoriu și pentru că majoritatea proprietarilor de apartamente din Tineretului, deși multumiți cu stilul de viață la bloc, își doresc ca undeva în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat să își permită să locuiască într-o casă cu gradină și curte. În multe dintre situaţii de locuire, moștenirea locativă și-a pierdut ceea ce sociologii numesc memoria locului. Interesul sau informaţiile cu privire la istoria apartamentului sau a locaţiei pe care blocurile de locuinţe au fost construite sunt cvasi-inexistente în mentalul şi preocuparile noului tip de proprietari din Tineretului. Capitolul vecinătăţii la bloc, puternic atomizată, tinde şi el să încadreze în eticheta sociologică a străinului familiar.

 

@Bogdan Catalin Cazacioc_Blocuri socialiste_8

„În București, în momentul de față, nu știu, la joburile pe care le-avem, nu m-aș muta în altă zonă, dar peste 10 ani, 20 de ani, 50 de ani, habar n-am, probabil că n-aș mai vrea să stau chiar în buricul târgului, probabil aglomerația n-o să-mi mai placă atât de mult și o să vreau ceva mai liniștit, poate o casă de vacanță. De exemplu, am fost acum, vara trecută în Canada, mi-a plăcut foarte mult acolo și m-aș vedea mai mult în drumul ăla.“ (Flaviu, 34 ani, locuitor cartier Tineretului)

 

@Bogdan Catalin Cazacioc_Blocuri socialiste_9

Realitatea locativă pe care am descoperit-o prin cercetarea pe care am întreprins-o în cea de-a doua jumătate a anului 2015 a relevat faptul că noii proprietari ai apartamentelor percep un cost deformat al locuirii în aceste tipuri de locuinţe. Mai mult, nevoile noilor generații de proprietari exced capacitatea de regenerare a spaţiului locativ pe care apartamentele de bloc din cartierul Tineretului le oferă tocmai prin manifestarea unei proiecţii despre un alt acasă ideal, odată ce prezentul acasă abia a fost construit.

 

@Bogdan Catalin Cazacioc_Blocuri socialiste_10

– – – – – – – –

Textul are la bază capitolul „Apartamentul de bloc între spațiu de locuit și acasă” din volumul colectiv „De la stradă la ansambluri rezidenţiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureştiul contemporan” (Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2016) şi web documentarul Bucharest Housing Stories. Atât volumul, cât şi web documentarul, au fost realizate de Asociaţia VIRA în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi” finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea Diversității în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European” (parteneri proiect: Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român).

 

@Bogdan Catalin Cazacioc_Blocuri socialiste_5

Volumul şi web documentarul pot fi accesate gratuit la adresa: bucharesthousingstories.ro