Geberit

Revista zeppelin | număr #164

 

Zeppelin #164 (iarna_2021-2022)

z_#164_c_sim_4
SUMAR

Edito: Planul lui Creangă

Text: Ştefan Ghenciulescuplan bojdeuca ion creangaNe-a emoţionat mult acest plan. Nu doar pentru că e inedit (cel puţin noi nu l-am mai găsit pe nicăieri), ci şi pentru că nu îi aparţine lui Horia Creangă – eroul modernist –, ci casei bunicului acestuia, Ion Crean­gă. Îi aparţine e un fel de-a spune, pentru că Ion Creangă, copil de ţăran ajuns preot, cu siguranţă nu a desenat nici o linie pe vreo hârtie. De altfel, nu şi-a construit ci a cum­părat această locuinţă. E o casă minimală, într-o periferie săracă a Iaşiului, şi care a avut probleme încă din primii ani. (…)

 

DOSAR: IDEAL & MATERIAL

Coordonatori dosar: Ștefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu

(c)Stefan_Tuchila_A7_2307

Intro

O primă împărţire în categorii a acestui dosar sună puţin a repertoar de materiale: lemn recompus, sticlă şi policarbonat, metal, beton, textile speciale, şi de tehnologii: matriţe 3D, laminare, recuperare de gaze şi căldură, clădiri inteligente. Evident, nu ne am dorit un catalog sintetic, ci mai degrabă o discuţie despre material şi arhitectură sau mai degrabă despre materialul care defineşte arhitectura. E o discuţie veche de când lumea, despre construcţia inteligentă şi care (eventual decorată) este transfigurată în spaţii şi formă sau, dimpotrivă, despre forma gândită în sine şi care îşi caută structura care să o transpună în realitate.
La fiecare dintre proiectele prezentate aici, materialul este absolut necesar şi, mai mult decât atât, arătat ca atare: arhitectura şi structura (sau, după caz, pielea) nu devin unul şi acelaşi lucru, însă sunt de nedespărţit. (…)

 

Peisaj din lemn
Vertical Studio: Sediul Creatopy, Săldăbagiu de Munte (Bihor)

Text: Gabriel Chiş‑Bulea, Mădălina Mihălceanu, Marius Şoflete, Ştefan Ghenciulescu
Foto: Kinga Tomos

01_A_SW-33_CLT Oradea

Clădiri din CLT (Cross Laminated Timber) sunt puţine în România. Clădiri cu arhitectură de calitate din acest material şi mai puţine. E cu atât mai importantă apariţia acestui mic centru de birou de lângă Oradea. Este prima clădire din România certificat standardul „Low Energy Passive House” dar şi o lucrare complexă şi poetică . Realizarea sa fost posibilă datorită unei implicări exemplare a clientului şi a unei colaborări între acesta, arhitecţi şi o echipă multidisciplinară de ingineri. Am vorbit despre acestea, dar şi despre ecologie, bani, spaţii, expresie arhitecturală, peisaj cu arhitecţii Gabriel Chiş Bulea şi Mădălina Mihălceanu şi cu Marius Şoflete, fondatorul biroului Inginerie Creativă.

 

Paris×3
Oraşul revine

07_A_(c)Stefan_Tuchila_A7_7383

Trei locuri istorice şi publice magnifice. Şi trei superstaruri: „Arc de Triomphe Wrapped” – Christo & Jeanne Claude, La Samaritaine – SANAA, Fundaţia Pinault – Tadao Ando

L’Arc de Triomphe Wrapped

Începem cu un eveniment temporar care a reuşit să mobilizeze, după estimările organizatorilor, peste 6 milioane de oameni, dintre care peste jumătate au venit din afara regiunii pariziene. Este vorba despre opera postumă a lui Christo şi Jeanne Claude, numită „Arc de Triomphe Wrapped”, o instalaţie imaginată în anii ’60. dar care a putut lua forma doar după dispariţia autorilor.

05_AB_(c)Stefan_Tuchila_A7_7420

 

Urmează două clădiri, situate foarte aproape una de alta în (epi)centrul oraşului. Cele două proiecte sunt legate de această proximitate geografică, dar şi de celebra rivalitate dintre cei doi iniţiatori. Fundaţia Pinault, care a investit în vechea clădire a Bursei de Comerţ din Paris, este răspunsul miliardarului Francois Pinault (patronul grupului Kering) la construcţia Fundaţiei Louis Vuitton (arhitect Frank Gehry, a se vedea Zeppelin nr. 130). Aproa­pe în acelaşi moment, Bernard Arnault, patronul LVMH (ce deţine Louis Vuitton), a inaugurat în prezenţa preşedinte­lui Republicii Franceze noul complex Samaritaine la doar câteva sute de metri de clădirea fundaţiei concurentului său istoric:

Samaritaine. Marele Magazin

10_AB_(c)Stefan_Tuchila_A7_09848

„Marele magazin” (Le grand magasin, fr) este o tipologie arhitecturală/comercială care începe să apară în vestul Europei la începutul secolului al XIX‑lea (celebrul KaDeWe se deschide, în 1805, la Berlin), răspândindu‑se apoi în mai tot vestul Europei. Contextul cultural şi economic al epocii a făcut ca acest tip de magazin să devină o tipologie pariziană prin excelenţă, capitala Franţei cunoscând o explozie de „mari magazine”, care au populat apoi restul Franţei.

Fundaţia Pinault

22_A_(c)Stefan_Tuchila_A7_2397

Fundaţia imaginată de Francois Pinault pentru a şi pu¬tea expune importanta colecţie de artă contemporană are un parcurs lung şi interesant. (…) După multe negoci¬eri şi discuţii cu primăria, a fost reţinut situl fostei Burse a Comerţului (la rândul ei fosta Hală de grâu), o clădire cla¬sată monument istoric, ce împarte o frumoasă compozi¬ţie simetrică cu noua clădire a Halelor pariziene. O clădire plasată în centrul oraşului, foarte aproape de principalele atracţii turistice precum muzeul Louvre, pe scurt un loc perfect pentru un nou muzeu parizian.

 

Grădină verticală şi seră pe acoperiş
Kuehn Malvezzi: Clădire administrativă, Oberhausen

Text & proiect: Kuehn Malvezzi
Foto: hiepler, brinier

Kuehn Malvezzi-Oberhausen-01

La Oberhausen, inserţia celui mare mall din Europa – Centrum, a adus, ce-i drept, joburi şi investiţii, însă a ucis comerţul şi, deci şi viaţa urbană din zona centrală. Dincolo de problemele economice şi sociale, oraşul suferă enorm din cauza unei erodări a identităţii şi a lipsei de activităţi urbane. Eforturile de regenerare din ultima perioadă se concentrează tocmai pe zona istorică şi pe injectarea de energii noi şi valoroase şi pe termen mediu şi lung.. Este şi cazul acestei operaţii, gândită din start nu doar din perspectivă funcţională, ci şi ca proiect model. Şi nu doar pentru Oberhausen. (…)

 

Rezidenţă pentru persoane în vârstă, Rixheim
Lacaton & Vassal

01_A_4RXH210423PR03A6674hd

Proiectul celor 18 locuinţe pentru închiriat din Rixheim (Mulhouse), desfăşurat de SOMCO (societate pe acţiuni a companiei franceze de locuinţe sociale HLM), este destinat în principal persoanelor în vârstă. Constă dintr o clădire cu parter şi etaj, cu două aripi legate printr un hol, amplasată la marginea a două drumuri publice, către sud şi către vest, pe locul unui fost parc de skateboarding. Către nord şi est, terenul are o pantă abruptă pe care sunt plantaţi copaci înalţi. Această implementare doreşte să păstreze vegetaţia existentă, mai ales aliniamentul copacilor situaţi în partea de sus a pantei, pentru a maximiza suprafaţa de teren natural de pe parcelă şi ca să facă loc pentru o grădină în centrul acesteia. (…)

 

Matrice din lemn
Peris+Toral Arquitectes: Locuinţe sociale, Cornellà de Llobregat

CORNELLA MAYO 2021 08 copia

Clădirea rezidenţială din Cornellà de Llobregat (Barcelona) este până în acest moment cea mai mare clădire din Spania pe structură din lemn. Găzduieşte 85 de locuinţe dispuse pe cinci etaje, pentru care s au folosit a 8,300 m2 de lemn din pădurile Ţării Basce.

 

Construcţie şi proiectare topologică
Svelte – povestea unei tehnologii inovatoare născute la Braşov

01_AB_03b_PRECISION

Svelte este un start-up creat pentru a livra soluţii eficiente de producţie pentru elemente complexe din materiale de tip spumă. Compania dezvoltă complet intern un utilaj care foloseşte o tehnologie inovatoare pentru a genera rapid şi ieftin matriţe cu suprafaţă dublu curbată, de 60 de ori mai rapid şi cu 50% mai ieftin decât soluţiile curente.

 

Baubüro in situ: Extending the Cycle
Clădirea construită cu deşeuri provenite din construcţii a primit Premiul cel mare şi Premiul european al concursului Holcim Awards 2021

01_A_A20EUgoCH-gl-01

Proiectul constă într-o extensie ale cărei niveluri suplimentare sunt realizate din deşeuri provenite din demolări. O clădire industrială din Winterthur, Elveţia, va fi refolosită pentru a acomoda 12 unităţi/studiouri. Procesul de proiectare începe cu colectarea şi clasificarea elementelor constructive provenite în urma operaţiilor de dezasamblare şi demolare şi continuă cu identificarea potenţialului lor de reciclare. Scara exterioară de oţel, ferestrele din aluminiu, panourile din metal, izolaţia acoperişului şi modulele fotovoltaice sunt, toate, recuperate din clădiri vechi şi primesc o a doua viaţă. Spre exemplu, grinzi din oţel sunt integrate în noua structură, iar elementele unui placaj din piatră pentru faţadă devin plăci de pardoseală.

 

ZOOM

Bienala de Arhitectură de la Veneţia
Între superficialitate şi substanţă. E rău să fii woke?

FG_Pad. C. S4_Sheila Kennedy_3615

Despre Bienală am citit că e cea mai relevantă de până acum, că e cea mai ideologică, slabă, conformistă, obsoletă, revoluţionară, conştientă, viscerală, neaşteptată, compliantă, lipsită de substanţă, irelevantă, woke, nu destul de woke sau toate împreună.
Câtă vreme are puterea să genereze reacţii atât de diverse şi de hotărâte, poate că merită întrebarea De ce atâta zgomot? E doar bienala de arhitectură, despre care în fiecare an scriu revistele de arhitectură, despre care vorbesc numai arhitecţii şi prietenii lor chinuiţi, un tărâm mort, plin de machete şi desene la scară atârnate în aer sau pe pereţi unde vin studenţii dedicaţi de prin toată lumea să admire şi să fure tehnici grafice, să atingă panourile trecute prin mâinile internilor idolilor lor şi să-i intimideze pe cei care nu s-au organizat cu cunoştinţele lor proaspete, livrate mândru şi cu un sentiment de apartenenţă la un grup elitist. Cum poate un eveniment aşa de prăfuit să provoace, în sfârşit, atât de multă revoltă, dezamăgire, admiraţie şi plăcere? Cum se poate ca profesionişti obişnuiţi să şi vorbească unii altora în termeni numai de ei ştiuţi să îşi declare brusc război?

 

Un oraş‑grădină dens
Igual & Guggenheim: Blocuri de locuinţe în Rapperswil, Elveţia

IgualGuggenheim_Rapperswil_4_fullres

Un soclu, doi monoliţi, un pavilion şi un spaţiu verde comun. Noul ansamblu de locuit rupe ortogonalitatea cartierului, însă prelungeşte, comprimă şi eliberează spaţiul verde din împrejurimi. Construcţiile anexe transparente, streşinile largi, proporţiile, texturile şi detaliile fine echilibrează şi domesticesc gestul major. Afirmarea şi deturnarea principiilor clasice sunt prezente concomitent la toate scările proiectului.

 

Un martor discret
Space Casuals: Reabilitarea casei din Str. Coandă 30, Bucureşti

_Coanda_mariusvasile (7)

Este istoria unei case ridicate la 1900 într-un Bucureşti cu un alt aer şi cu alte valori. În tot acest timp casa a fost un martor tăcut, a trecut prin istorie aproape anonim, a prins două războaie, câteva schimburi de generaţii şi orânduiri, cutremure şi transformări ale oraşului. Am găsit-o ca pe un pacient muribund şi stingher a cărui soartă ar fi putut fi similară cu a multor alte asemenea care au dispărut la fel de anonim lăsând loc unui Bucureşti cu siguranţă mai agitat, mai haotic, lipsit de repere şi memorie. Până la urmă a devenit o poveste a unor întâmplări şi întâlniri fericite, derulate cu răbdare şi pasiune, uneori cu neliniştea de a nu vedea capătul, cu situaţii neprevăzute şi rezolvate din mers, cu suspans şi uimiri, cu eşecuri dezarmante şi bucurii de final. Martor discret, s-a încăpăţânat să reziste şi să privească mai departe oraşul. De acum încolo, o va face, sperăm, într-un mod mai sănătos, mai demn şi în straie ceva mai noi, pe măsura vârstei şi demnităţii sale.

 

Mora 35
Locuire în 52 de metri pătraţi

14 Mora35_vladpatru

Un spaţiu mic, ascuns într-un imobil postbelic, construit într-un cartier rezidenţial aristocratic definit de viziunea estetică şi culturală a elitelor din prima parte a secolului XX.

 

Corpuri de iluminat Art Deco. Dragoş Dogaru
Contemporaneitate şi istoricism într‑un singur obiect

5_A_Cuplo Nude Alma_Dragos Dogaru

O variantă temperată a modernismului născută în Franţa, Art Deco-ul este o structură de exprimare mai degrabă decât un stil, cuprinzând tot ce se vrea a fi spus odată trecut prin procesul de abstractizare-esenţializare pe care îl presupune geometrizarea unui element sau a unei idei. Atât de volatil, se infiltrează repede printre crăpăturile dintre ilustraţie, tipar, cinema, arhitectură, muzică etc din Europa şi, bineînţeles, în contextul României interbelice, reverberează şi în Bucureşti, într-o surprinzătoare diversitate.
Prin colecţia de corpuri de iluminat #newartdeco laolaltă cu colecţia de design textil #opartdeco Dragoş Dogaru propune, reinstrumentalizează valori inestimabile ale patrimoniului şi limbajului #artdecobucharest al cărui promotor este de mai bine de un deceniu.

 

Saul Steinberg
(Bucureşti)–Milano–New York

01_A_Evelyn Hofer, Saul Steinberg with his hand

Aceasta este povestea lui Saul Steinberg, născut şi crescut în Râmnicu Sărat şi Bucureşti, educat la Milano şi care a supravieţuit fascismului şi războiului pentru a-şi aduce accentul şi ironia est-europeană la New York şi a-şi lăsa acolo amprenta.

 

Duşmance ale poporului
O expoziţie în Spaţiul expoziţional al Memorialului Sighet la Bucureşti

01_A_DP_demisol (0)

Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ţinut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora şi-a îndreptat represiunea. „Duşmani ai poporului” n-au fost doar adulţi, ci şi copii, n-au fost doar bărbaţi, ci şi femei. Ţărănci şi aristocrate, intelectuale şi femei simple, femei în vârstă, adolescente sau chiar fetiţe, femei însărcinate, lăuze şi femei cu copii la sân au cunoscut detenţia comunistă, fiind considerate un potenţial pericol pentru regim.

 

PLAN

O colecție de planuri de arhitectură, într-o revistă-album de colecție.

……..

Zeppelin #164 (iarna, 2021-2022) e disponibil în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay sau poate fi comandat aici, la prețul de librărie (30 RON), căci preluăm noi costurile de transport pentru toate livrările interne.

Sau, ca să ne ajutăm reciproc și mai tare, puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, care să o includă – aici.

Râmânem la înălțime, împreună.

z_#164_c_sim_7

 

 

#164
iarna 2021-2022
Sari la conținut