Patrimoniul cultural la bilanț. Managerul INP – Raportul primului mandat (2016-2021)

Managerul Institutului Național al Patrimoniului, dr. arh. Ștefan Bâlici și-a prezentat raportul de activitate la finalul unui prim mandat, câștigat prin concurs la finele lui 2016.

În conferința difuzată online și accesibilă tuturor celor interesați de domeniu, dl Bâlici a vorbit despre situația la zi a domeniului din perspectiva atribuțiilor INP dar mai ales despre oportunitățile și resursele necesare pentru a continua reformele atât de importante pentru ca patrimoniul cultural să fie valorizat la întregul său potențial.

,,Vă întrebați, poate, care poate fi știrea” unui raport de mandat la cârma principalei instituții publice care se preocupă de patrimoniului cultural. Știu foarte bine cât de gravă este starea patrimoniului cultural din țară – de aceea ne-am și angajat în acțiune – eu și echipa – pe toate fronturile pe care ni le permit atribuțiile noastre legale. INP este astăzi o instituție profesionistă și credibilă în ciuda mijloacelor limitate alocate în mod tradițional – funcționăm, de exemplu, cu jumătate din resursele umane pe care le aveau împreună instituțiile comasate în 2009 în ceea ce e astăzi Institutul Național al Patrimoniului. INP este, însă, o parte dintr-un mecanism amplu și complex, în care toate piesele trebuie să funcționeze.

Ceea ce a arătat, cred eu, Institutul Național al Patrimoniului în ultimii cinci ani este că are instrumentele pentru a interveni – unele deja cunoscute, altele pe care le-a creat, are dorința și are cunoștințele necesare pentru a o face, împreună cu partenerii săi actuali și posibili. O orchestră nu cântă, însă, la fel de bine cu mai puțini oameni decât sunt necesari, doar dacă cei rămași cântă mai tare sau aleargă de la un loc la altul, încercând să cânte la mai multe instrumente. Se poate cu adevărat cânta doar dacă orchestra are toți oamenii necesari. Nici în domeniul nostru nu este altfel. Avem nevoie de toți oamenii necesari pentru a putea să ne îndeplinim misiunea. Prioritatea momentului, deci, este alocarea de personal suficient, cu o salarizare corespunzătoare nivelului de calificare și experiență”  a declarat Ștefan Bâlici.

 

Ce rămâne după 5 ani de reforme, inițiative legislative și programe pentru salvgardarea patrimoniului cultural la Institutul Național al Patrimoniului:

 

  • O formulă de organizare a instituției care integrează toate formele de patrimoniu, prevede acțiuni pe toate palierele protecției (mai puțin urmărire aplicării legii), mobilizează un colectiv cu înaltă capacitate și experiență și conferă credibilitate și autoritate crescută.
  • Inițierea sau participarea la proiectele de modernizare a cadrului administrativ– Sistemul Integrat al Patrimoniului Cultural Imobil, Strategia pentru protejarea monumentelor istorice, Strategia sectorială – aflate pe masa autorității tutelare (MC).
  • Un nou mod de reprezentare la nivel european și internațional a patrimoniului cultural al României: Începând cu cele 2 dosare de nominalizare realizate și înaintate la UNESCO; 1 monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial (prima nouă înscriere a României după 1999), 3 dosare aflate în pregătire, și continuând cu evoluții internaționale, inclusiv la nivelul politicilor (de ex. Anul European al Patrimoniului Cultural, Promovarea Covenției FARO) și cu efecte asupra oportunităților de finanțare. INP reprezintă România în raport cu foruri, organizații, convenții internaționale și în programe și proiecte europene: Comisia Europeană (ex. coordonarea concursului național pentru Marca Patrimoniului European, Expert Group on Cultural Heritage), Consiliul Europei (CDCPP), UNESCO (Punct focal național pentru Convenția Patrimoniului Mondial), alte programe europene.

analiza swot 2016-2021

  • O nouă abordare a programelor pentru restaurarea monumentelor istorice – Programul Național de Restaurare (PNR) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) – cu proceduri actualizate, inclusiv pentru noi standarde de calitate ale proiectelor finanțate. Noile baze ale PNR și TMI sunt stabilite prin norme metodologice adoptate în mandatul actualului manager și privesc principiile de abordare (urgența, necesitatea, economia, eficiența intervenției), principii de restaurare (minima intervenție, compatibilitatea, reversibilitatea, diferențierea) și sustenabilitatea proiectelor: co-finanțarea, asigurarea funcționării post-intervenție; monitorizare post-intervenție și întreținere, implicarea comunității; educație.
  • Deblocarea unor procese în cadrul PNR, inclusiv prin actualizarea normelor metodologice, și finalizarea tuturor șantierelor prelungite excesiv în ultimii 20 de ani. Astfel, alocarea susținută de fonduri pentru toate șantierele în curs – până la limita capacității de absorbție – a condus la încheierea tuturor șantierelor deschise în trecut – ajungându-se la un total de 40 de monumente istorice (4 monumente UNESCO) restaurate prin PNR. În plus, pe baza procedurilor de achiziție publică derulate prin PNR în cursul anilor 2019-2021, s-au încheiat contracte de proiectare sau de execuție pentru monumente istorice remarcabile, iar alte proceduri sunt în derulare sau în pregătire (14 contracte în derulare, 6 proceduri de achiziție în pregătire).
  • Alocarea fondurilor colectate prin TMI pentru salvarea unor monumente neglijate (finanțare a lucrărilor de scoatere din pericol / punere în siguranță, a elaborării de documentații tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice – în corelare cu viitoarele apeluri de finanțare prin fondurile structurale): TMI înseamnă în ultimii ani 66 monumente finanțate, 3 apeluri pentru acordarea de finanțări și 13 milioane de lei atribuite.
  • Implicarea în pregătirea absorbției finanțărilor relevante prin programele naționale și europene – ex. fonduri structurale, PNRR – pentru proiecte de conservare, restaurare și punere în valoare a unor obiective de patrimoniu imobil (de ex. prin sprijinirea introducerii unor principii de calitate de nivel internațional pentru restaurările finanțate prin fonduri UE, implicarea specialiștilor în selecția rutelor culturale promovate sau în calibrarea programului Valul renovării).
  • Implicarea esențială în extinderea și salvarea fondului patrimoniului cultural imobil: INP realizează constant studiile de fundamentare pentru clasarea în LMI a unor imobile valoroase și periclitate – contribuind astfel la demersurile de salvare. Este vorba despre 15 studii de fundamentare pentru clasare, 12 expertize și 45 luări de poziție fundamentate.
  • Extinderea accesului publicului la patrimoniu cultural prindezvoltarea și digitizarea fondului documentar: cel mai bogat și valoros fond documentar din România dedicat patrimoniului cultural, care este în continuă creștere – prin achiziții de carte, donații, preluare de la alte instituții și organizații, volume și serii de referință pentru domeniu (vorbim de 1.500 m liniari de arhivă, 1.623 publicații, creștere anuală cu peste 100 de volume de specialitate). Accesibilizarea și protecția digitală a fondurilor arhivistice și de carte ale INP și digitizarea extinsă a publicațiilor culturale deținute de alte instituții și organizații din țară (135  publicații, 86.651 articole, 20.376 de autori/realizatori, 43 domenii, 30.000  documente ale CMI, 32 monumente digitizate (sau parțial digitizate), 61 artefacte, 50  situri monument istoric pentru care s-au realizat ortofotoplanuri prin fotogrametrie aeriană în parteneriate.
  • Demersuri pentru educație și profesionalizare în domeniu:școli de vară / șantiere școală dedicate formării viitorilor specialiști dar și creșterii sensibilității comunităților – locale, profesionale – față de monumentele istorice în pericol; Activitate editorială (prin recent înființata Editură Patrimonia a INP): program editorial amplu, serii tematice, publicații periodice cu tradiție: BCMI, RMI, CCA. Studii și documente programatice europene, publicații metodologice etc. Conferințe de specialitate ocazionale (Președinția română a Consiliului UE) și seriale (ex. cu prilejul Anului european al patrimoniului cultural 2018), Sesiunea anuală de comunicări științifice a INP.
  • Crearea Centrului național de informare și promovare– primul proiect din lista celor de dezvoltare instituțională care a primit finanțare și este pus în aplicare, prin Programul RO-Cultura (fondurile Spațiului Economic European – SEE) și consolidarea unei audiențe interesate de viitorul patrimoniului cultural.

Toate aceste programe și acțiuni, ca și patrimoniul cultural pe care-l reprezintă, au un potential mult mai mare. Depindem însă de alocările de resurse umane și financiare pentru ca peste cinci ani să vorbim de un alt nivel de impact al acțiunilor și programelor Institutului Național al Patrimoniului.

Conferința Managerului poate fi urmărită integral accesând acest link.

Raportul Managerului pentru perioada 2016-2021 este disponibil (în formatul impus de normele în vigoare) pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesând acest link.

Sari la conținut