Curator: Cosmin Năsui
Proiectul „Monumente în mișcare – Memoria Rezistenței” propune sculpturi contemporane temporare de mari dimensiuni în memoria mișcărilor de rezistență împotriva comunismului din România.
Derulat în perioada iulie-octombrie 2017, proiectul deschide problematica memoriei istoriei recente a dictaturii comuniste prin crearea și amplasarea de monumente de artă contemporană în orașe unde au existat mișcări de rezistență împotriva comunismului sau spații opresive de detenție: Pitești, Râmnicu Sărat, Brașov, Făgăraș, Oradea.
Gândit ca o formă de terapie prin artă, de simbolizare a unor puternice experiențe istorice recente, traumatizante pentru individ și societate, proiectul are în vedere un public larg, cu o deosebită atenție acordată tinerilor. Arta contemporană este folosită ca un vector de comunicare și problematizare a tensiunilor istoriei recente. Sunt propuse sculpturi monumentale, cu impact puternic și imediat, create din materiale contemporane și gândite a fi „în mișcare”: pot fi mutate și amplasate ulterior și în alte spații, „încărcându-se” simbolic și valoric la fiecare destinație.
Fiecare sculptură sau instalație sculpturală propusă prin proiect marchează specific, atât prin conținut simbolic cât și prin prezență arhitecturală, importanța și relevanța spațiului memorial unde este amplasată sau la care face referire: un spațiu de tortură, moarte ori încarcerare sau un eveniment de rezistență, revoltă sau acțiune de protest este marcat din punct de vedere artistic ca emoție, prezență fizică și simbolică printr-o lucrare de artă contemporană, convertind mesajul istoric într-un mediu cultural-artistic.
Din 20 iulie 2017 Memorialul Închisoarea Pitești găzduieşte 11 sculpturi de mari dimensiuni (3.50 m înălțime) ale artistului Cătălin Bădărău, expuse sub forma unei instalații.
În aceeaşi dată a început și Școala de Vară „Fenomenul Pitești”, un proiect anual al Centrului de Studii în Istorie Contemporană și al Memorialului Închisoarea Pitești. Școala se adresează tinerilor studenți și cuprinde prelegeri ale unor personalități de pe scena culturală legate de Fenomenul Pitești, de represiune și de rigorile regimului comunist și inițiază un dialog deschis între participanți și foști deținuți politic, care le devin acestora și ghizi.
Memorialul Închisoarea Pitești este un spațiu memorial deschis publicului din 2014 în fostul penitenciar de detenție politică de la Pitești. Organizația cu același nume își propune cercetarea, documentarea și valorificarea închisorii Pitești, precum și studiul sistemului represiv comunist și cinstirea memoriei persoanelor care au suferit ori și-au pierdut viața în închisorile comuniste din România. Activitățile organizației se fundamentează pe exprimarea artistică, educație non-formală, dialog și contactul direct cu supraviețuitorii sistemului concentraționar.
Închisoarea Pitești a găzduit așa-zisele metode de „reeducare totală” prin tortură a deţinuţilor politic (majoritatea studenţi) din perioada 1949-1952, cunoscute sub denumirea Experimentul Pitești sau Fenomenul Pitești.
În esență, acestea vizau transformarea victimelor în cǎlǎi, cu scopul lepădării convingerilor politice și religioase ale deținuților şi alterarea personalității lor până la pragul obedienței absolute. Procesul de “reeducare”implica atât torturi fizice cât şi psihologice – de obicei prin umilire. Pe lângă bătăile severe administrate regulat, deţinuţii erau siliți să se tortureze reciproc. Erau forțaţi să participe la sesiuni de instruire politică, acompaniate de abuzuri fizice la întâmplare și îndemnuri la demascare.
„Prin injectarea treptată de informații opuse celor acceptate dintotdeauna ca reale și adevărate în subconștientul victimei, prin alterarea și deprecierea constantă a realității existente și înlocuirea ei cu o imagine fictivă, re-educatorul a obținut în final scopul demascării: să facă minciuna atât de reală pentru victimă încât aceasta va uita ceea ce pentru el înainte avea sens.” (Dumitru Bacu).
Pe lângă violența fizică, deținuții erau obligați să facă diferite munci umilitoare, precum curăţarea podelelor cu cârpe ținute-ntre dinți, sau erau puşi să-şi mănânce propriile excremente. Le era interzis orice contact cu lumea din afara penitenciarului, și erau forțați să-și acopere ochii în rarele situații când ieșeau din celule. Virgil Ierunca aprecia că la Piteşti a avut loc cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din tot lagărul comunist.
Cătălin Bădărău, născut în 18 februarie 1981, este sculptor, doctor în arte vizuale şi asistent universitar la departamentul Sculptură al Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Lucrările sale au fost expuse în expoziții solo şi de grup în România, Italia, Franţa şi Germania. “Folosesc mult corpul uman ca metaforă a suferinţelor interioare. Cred că mare parte din lucrările mele au ca numitor comun fragilitatea fiinţei umane.”
În 20 august, la Râmnicu Sărat se va comemora „Închisoarea Tăcerii” prin plasarea în oraș a unei sculpturi monumentale a artistului Bogdan Rața. Închisoarea de la Râmnicu Sărat a funcționat o perioadă ca punct de tranzit pentru deținuții politici, care erau transferați în alte centre de detenție pentru executarea pedepsei. În „Închisoarea Tăcerii” au ajuns o serie de reprezentanți ai grupărilor politice, clerici, precum și alți indezirabili. În perioada în care a funcționat ca închisoare politică (1948 – 1963), caracteristicile regimului de detenție de la Râmnicu Sărat au fost izolarea, înfometarea și bătaia deținuților politici de către gardienii şi comandantul penitenciarului, Alexandru Vişinescu. Dintre cei mai cunoscuți deținuți amintim pe Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Victor Rădulescu Pogoneanu, Corneliu Coposu.
La Brașov va fi comemorată Revolta de la Brașov din anul 1987, o acțiune de protest împotriva politicilor economice și sociale impuse de Nicolae Ceaușescu, când 61 de muncitori de la Întreprinderea de autocamioane Steagul Roşu au fost arestați. Ansamblul sculptural propus este creat de sculptorul și profesorul Aurel Vlad.
Următoarele comemorări propuse prin intermediul sculpturilor contemporane de mari dimensiuni sunt pentru Memorialul Rezistenței Anticomuniste „Ţara Făgărașului” și pentru lagărul care a funcționat în Cetatea Oradea.
Lucrările monumentale sunt create de Bogdan Rața, Cătălin Bădărău și Aurel Vlad, sculptori și cadre didactice la Facultatea de Artă și Design din Timișoara și respectiv la Universitatea Națională de Arte din București. Artiștii au în portofoliu sculpturi monumentale, atât temporare cât și permanente – Rața în Piața Libertății din Timișoara (bronz), Bădărău pe faleza Dunării din Galați (metal) și Vlad la Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului şi Rezistenţei Sighet (bronz).
Proiectul este organizat de Nasui Collection & Gallery și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Memorialul Închisoarea Pitești, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Modernism.ro
Programul „Moving Monuments“ / „Monumente în mișcare” a fost lansat în 2014 de către o echipă de curatori și manageri culturali coordonată de curatorul Cosmin Nasui. Programul are ca scop producția, prezentarea și itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spații prestigioase și cu încărcătură simbolică, din România și din lume.
