Marți, 22 octombrie 2019, ora 15.00 @ New Europe College București (NEC)
*Fb event
Stați într-o clădire interbelică sau pur și simplu veche? Sau vă interesează ce se întâmplă cu o parte importantă a Bucureștiului istoric și cu oamenii ce trăiesc în ea?
Vă așteptăm la NEC unde aducem la aceeași masă președinți de bloc și arhitecți. Și vorbim despre cultură și siguranță ; despre arhitectura istorică, piață, legi și finanțări ; dar și despre reabilitări inteligente.
La final, avem o conferință despre reabilitarea modernismului și restaurările ca program social prioritar în vecini – cazul Ungariei.
O problemă, multe perspective
Bucureștiul are un patrimoniu modernist interbelic excepțional. Însă acesta se găsește într-o stare avansată de degradare : e vorba de vârstă, desigur, și de decenii de delăsare, dar și de intervenții născute din necesități firești (spațiu, confort etc.) însă care se realizează de cele mai multe ori în mod improvizat și aproape întotdeauna fără coordonare.
Lucrul acesta e în general valabil pentru clădirile de patrimoniu din România, cu precădere cele de locuit. Dar cele interbelice, mai ales cele moderniste („cubiste”, cum li se mai zicea) dar și cele Art Deco au două probleme în plus. Odată sunt mai puțin apreciate și asumate ca valori dce ar merita protejate decât stilurile mai tradiționale sau tradiționaliste (de sfârșit de secol, neo-românești etc.)
În București și în țară, poți deja găsi exemple excelente de restaurare și reabilitare
Pe de altă parte, și asta e mult mai grav, folosirea unor materiale moderne a permis înălțimi mult mai mari decât până atunci și soluții structurale și forme îndrăznețe ; acestea nu ar reprezenta o problemă la Berlin sau la Paris ; la București însă, ele reacționează foarte prost la cutremure. Ceea ce s-a și dovedit în 1940 și 1977, când au reprezentat cel mai mare procentaj de clădiri prăbușite.
Ce faci în aceste condiții ?
Într-o primă fază au fost doar expertize, precum și celebra – dar și rușinoasa și cinica – bulină roșie. Apoi au început, destul de timid încă, reabilitările. Locuitorii blocurilor sunt neîncrezători, un sistem financiar dedicat nu există, atribuirea lucrărilor e cel puțin problematică și netransparentă etc.
Mai există și celebra reabilitare termică, care nu e neapărat legată ca operație de cea structurală. Când se realizează la astfel de clădiri, devine chiar periculoasă – o împachetare a unei construcții cu probleme mult mai grave.
Cam toate aceste operații însă au în comun că gândirea arhitecturală, înțelegând prin aceasta nu doar imaginea clădirii, ci și intervenția coordonată și integrată, lipsește. Ea este lăsată în grija reglementărilor (care nu funcționează neapărat) și, în orice caz, trece în plan secund.
În schimb, arhitecții și cei preocupați de patrimoniu se plâng de distrugerea unor valori, însă vorbesc între ei și nu găsesc mijloace de implicare veritabilă.
Împreună. Idei și potențiale
Credem foarte tare că există și principii și moduri de opere mai bune, și că primul pas e dialogul, întâlnirea dintre diferiți actori și împărtășirea problemelor și a competențelor. Mai credem că valoarea arhitecturală și urbană nu ar trebui să fie (doar)un necaz, o seamă de restricții și de costuri suplimentare, ci, așa cum se întâmplă într-o mulțime de alte țări, și avantaje, incluisv financiare.
Ne putem gândi împreună la scenarii de tip win-win, și nu doar la cele de panică.
Program și conținut
Discuția (ora 15.00). Cazuri reale și principii
Moderatori sunt arhitecții Raluca Munteanu (Pro Patrimonio) și Ștefan Ghenciulescu (Zeppelin).
Ca să nu rămânem înțepeniți în generalități, vor fi prezentate două studii de caz, două blocuri pentru care se încearcă demararea operației de reabilitare: unul proiectat de Marcel Iancu, celălalt de Tiberiu Niga. Participă cei doi președinți de bloc, Iulian Vîlsan și Pierre Bortnowski (dintre care ultimul este și arhitect) și arhitectul Ilinca Păun-Constantinescu, implicată în proiecte de reabilitare a unor clădiri moderniste.
Promitem să lăsam timp și pentru întrebări și intervenții din public.
Pauză de cafea: 16.40
Conferința (ora 17.00)
Levente Szabó: despre lucrul cu patrimonial (modernist).
Levente Szabó este arhitect, conferențiar la Politehnica din Budaapest, Facultatea de Arhitectură, și director al biroului Hetedik Műterem. Este în același timp cercetător și practician, iar proiectele biroului au primit numeroase premii, inclusiv nominalizări la Premiile Europene Mies van der Rohe. Lucrează mult cu clădiri vechi – de la intervenții pe proiecte moderniste la restaurări de monumente medievale și baroce, cum este cazul Vechii primării din Buda, recent încheiat, sau monumentul aproape invizibil din Grădina Trefort.
Evenimentul este parte a programului BAUBAU – BAUHAUS 100 BUCUREȘTI.
Discutăm despre Bauhaus și despre modernismul românesc pornind de la două mari teme: Bauhaus ca moștenire vie și patrimoniul modernist (din România).
Organizatori: Goethe-Institut, Zeppelin, Stardust Architects
Mai multe despre BAUBAU aici- . https://www.goethe.de/ins/ro/ro/kul/sup/bau.html
Partneri ai conferinței-dezbatere: New Europe College, MKBT – Make it Better, Pro Patrimonio
Autor fotografie: Andreea Cel Mare
