DIPLOMA este un festival inițiat de The Institute, al cărui element principal este expunerea de lucrări ale absolvenților de arhitectură, arte plastice și arte aplicate din toată țara. Cele 129 de lucrări din 2018 au fost selectate de un board format din peste 40 de experți dintr-un total de peste 350 de proiecte înscrise.
Colegul nostru Constantin Goagea, director Zeppelin, a făcut parte din echipa pentru diplome de arhitectură. Prezentăm aici două dintre proiectele selectate de el, autoarele fiind Marina Păsărin și Raluca Sabău, amândouă absolvente ale Universității „Ion Mincu”.
Aparent, subiectele nu puteau fi mai diferite. Ce are în comun un cartier de blocuri socialiste din România cu o fostă mănăstire medievală din Italia transformată în cămin pentru persoane în vârstă?
În primul rând, ambele propuneri împărtășesc un caracter social și ambele se adresează unei comunități. Apoi, amândouă sunt intervenții care lucrează enorm cu contextul existent. Dar mai e ceva. Există încă la Mincu (deși lucrurile au evoluat în ultimii ani) o atracție a multor studenți și profesori pentru proiectele mari, o obsesie a scării, identificată în mod direct cu complexitatea. Această preferință se combină destul de des și cu atracția pentru spectacolul imediat, evident, gestul de mare creator, ce confundă discreția cu banalitatea. Cele două proiecte din acest articol intervin, ce-i drept, asupra unor ansambluri mari, însă o fac printr-o serie de intervenții mici, de fapt un sistem coerent de acțiuni la scări și de tipuri diferite, care leagă altfel componentele existente. Proiectul se bazează pe o strategie spațială, realism și finețe.
Rezultatul final este tot arhitectura, în adevăratul sens al cuvântului: adăpost, locuri pentru a fi împreună sau a fi cu tine însuți, spații frumoase, materialitate, multă poezie.
*Ilustrație a echipei Mnemonics, ce a reprezentat Românoia la Bienala de la Veneția din 2018. Raluca Sabău a fost membră a echipei
Rezidență pentru vârstnici în Mânăstirea Cartuziană a Padovei
Absolvent arhitect: Marina Păsărin
Îndrumător: prof. dr. arh. Iulia Stanciu
*Vedere a incintei de pe poteca dinspre sat
Motivația intervenției este aducerea în prezent a unui fost ansamblu monastic abandonat, îndepărtat de oraș, dar independent și autosuficient în esență, un obiect care nu a mai ajuns niciodată la forma sa completă, prin conversia într-un program care respectă sensul originar în momentul incidenței cu noul, valorile istorice, artistice, spațiale și nu în ultimul rând simbolice pe care acesta le posedă.
*Situația existentă a mânăstirii
*Plan de situație
Rezidența pentru vârstnici armonizează cu spațiile mănăstirii, cu ideea de a fi separați, dar într-o comunitate, cu un tip de utilizator căruia îi este de folos un astfel de loc aflat în contact permanent cu peisajul care îl înconjoară.
*Vedere în claustru dinspre porticul nou. O boltă din beton acoperită cu mozaic
*Vedere în claustru dinspre porticul existent
Programul presupune respectarea zonificării și a părților originare ale mănăstirii prin așezarea zonei locuințelor în fostul Claustru Major, iar a zonei funcționale, destinate vieții în comun, în zona cenobitică, funcțională și administrativă a fostei mănăstiri. Intervenția presupune recuperarea gradării inițiale de la comun la privat și se concretizează în trei puncte principale: baza de tratament ce redefinește fosta curte a dependințelor, așezându-se în urmele fostelor capele demolate în secolul XVIII, sala de mese pe locul fostei trapeze a mănăstirii și sectorul de cazare ce respectă direcțiile date de claustru, detașându-se prin portic și o serie de spații comune adiacente camerelor.
*Baza de tratament. Bazine amenajate în fostele capele
*în stânga: Biblioteca; în dreapta: plan subsol
*Plan parter
*plan etaj1
*Secțiune
CARTIERUL POSIBIL. Intervenții arhitecturale în orașul postsocialist – Regenerarea urbană a cartierului Tudor Vladimirescu, Târgu-Mureș
Absolvent arhitect: Raluca Sabău
Îndrumători: Cristina Constantin, Cosmin Pavel
CARTIERUL POSIBIL vorbește despre proximitate, mixitate funcțională, sustenabilitate, regenerare urbană, reabilitare arhitecturală, îmbunătățirea calității vieții într-un cartier de blocuri socialiste, Tudor Vladimirescu din Târgu-Mureș.
*Cartierul Vladimirescu, Târgu-Mureș, azi
Lucrarea își propune să efectueze o evaluare critică a patrimoniului socialist al locuirii, prin analiza unui cartier specific și reprezentativ, căutând formularea unui posibil model de regenerare urbană și reabilitare arhitecturală prin intervenții sensibile la context.
*O viziune a unei reabilitări coerente
Înțelegând evoluția acestor cartiere, propunerile se referă la intervenții în spațiului public, conversia unor clădiri existente care și-au pierdul rolul – centrale termice de cartier – și densificare – extinderea blocurilor socialiste, folosirea acoperișurilor ca spații comune și sere, adăugarea unor structuri atașate de calcane și folosirea lor pentru noi tipologii de locuințe. Intervențiile și instrumentele de lucru vin ca o încercare de revitalizare a spațiului urban postsocialist.
*Spațiul public – grădini comunitare
*Reabilitarea integrată a blocurilor – planuri de nivel
*Reabilitarea integrată a blocurilor – detaliu
*Reabilitarea integrată a blocurilor – principii și detaliu
*Conversia și extinderea centralei termice în centru cultural și de activități – plan parter și secțiune
*Conversia centralei termice în centru cultural și de activități
*Conversia centralei termice în centru cultural și de activități. Vedere din spațiul fostei centrale
Parteneri DIPLOMA 2018
Un proiect: The Institute
Inspirat de: UniCredit Bank
Parteneri: TASTEmakers, Absolut, Rompetrol, Liliac
Co-producător: Institutul Cultural Român
Arhitectura expoziției este semnată de Attila Kim Architects.
Creație: Gavrilă & Asociații
Parteneri strategici: 360 Revolution, Kaustik, Netvibes, Ove, Zelist
institute.ro
