Fundaţia Pro Patrimonio lansează Colecţia Honest Goods în cadrul Romanian Design Week 2017 – expoziţia centrală, pe perioada 20 – 28 mai 2017, pe strada Grigore Cobălcescu 45. Colecţia este realizată de designerii Andreea Machidon, Ruxandra Sacaliş şi Veronica Olariu curatoriată de Mirela Duculescu, istoric de artă.
Seriile de obiecte Honest Goods reflectă un proiect practic de pionierat în design de obiect și meșteșug, imaginat de Fundația Pro Patrimonio, obiecte versatile de uz zilnic care rezolvă nevoi general valabile – corpuri de iluminat, ustensile, țesături și accesorii de gătit și luat masa – și stau sub semnul moștenirii de arhitectură și a peisajului cultural. Elementul unic al colecției este dat de inspirația artiştilor designeri, meșterii locali, procesul de creație și producere cu final deschis, de tip research by design.
Începutul
Explorarea a pornit în 2016, având ca sursa de inspirație Vila Golescu – o clădire de patrimoniu din Câmpulung, județul Argeș – nevoile locului și împrejurimilor, urmărind obiceiurile, meșteșugurile și materialele din zona Muscelului.
Concret, proiectul a pornit de la nevoile identificate în interiorul Vilei Golescu, care a servit ca model de lucru și exemplu: lipseau câteva corpuri de iluminat și de aici a apărut primul gând pentru o serie de corpuri de iluminat. Datorită workshopurilor de țesătorie și bucătărie desfășurate la vilă, a aparut idea de a îmbrăca produsele culinare în câteva obiecte cu o poveste. Iar gradina istorică, plină de specii rare și copaci bătrâni dispuși pe terase, care te atrage să o folosești, a fost o sursă de inspirație pentru colecția de obiecte de picnic.
Echipa multidisciplinară formată din arhitecți, designeri a documentat meșterii din sate, a tatonat, relaționat, căutat soluții structurale, de prindere și finisare, pornind de la nevoi umane.
Procesul
Procesul este unul invers decât este cutuma pe o piață liberală: au pornit deliberat cu o auto-limitare, fără a cunoaște cererea de pe piață și fără studii de marketing, au pornit făcând și având în minte meșterul și designerul. Inteligenţa practică, știința, uneltele și instrumentele de lucru pe care și le transmit reciproc constituie sâmburele în jurul căruia se pot dezvolta inovația și obiectele utile de care avem nevoie în viața zilnică contemporană. Provocările sunt de ambele părți: designerii își construiesc ideile pornind de la tehnicile și limbajul local, iar meșterii își adaptează (uneori cu dificultate) și chiar aprofundează (uneori firesc și foarte deștept) meșteșugul în proiectul de colaborare cu designerii, iar povestea din trecut este împletită cu nevoia din contemporan.
Ce se întâmplă pe parcurs, în procesul imaterial prin care se ajustează, testează, infirmă, confirmă, apar ipoteze noi de lucru este ceea ce putem numi research by design. Procesul produce date, cunoștințe și idei, iar finalul procesului este unul nestabilit iniţial.
Proiectul pune continuu în discuție chiar practica de grup și rezultatul cu final deschis, interogând felul în care s-au negociat rolurile în echipă, limitele, necunoscutele tehnice și financiare, cunoștințele de specialitate dobândite, relația dintre tradiție, inovație și arhetip. O minimă testare a ideii la nivel internațional s-a făcut la London Design Festival în septembrie 2016, iar la nivel național – prin expozițiile de la Galeria Posibilă și de la Vila Golescu din Câmpulung Muscel.
Toate obiectele expuse anul acesta la Romanian Design Week au fost refăcute după stadiul de experiment inițiat în 2016 și creează o serie de prototipuri. Unele dintre ele se vor găsi la vânzare: cuţit fructe, cuţit unt, tocător legume, aţă mămăligă piatră şi lemn, suport şerveţele.
Viitor
„În opinia mea, din procesul pe care l-am parcurs deja se conturează o concluzie ce reflectă câteva dintre cele mai spinoase teme cu care se confruntă designul în România actuală: semnificația și limitările noțiunii de design (funcționalitate, onestitate, good design versus re-design și styling); relația dintre a produce industrial și a face manual, ce se înțelege prin raportul dintre design și tradiție (meșteșug vernacular, artizanat…); cum poți funcționa cu serii unicat sau mici purtând urma imperfecțiunii umane la concurență cu producția de masă (design modern perceput ca design produs industrial în serie)?” – Mirela Duculescu, curator.
În faza actuală din 2017, echipa Fundaţiei Pro Patrimonio a realizat prototipurile Honest Goods și se confruntă cu elaborarea unei strategii care să împlinească ciclul de design, îndrumând economic obiectul către un utilizator educat și care ne-ar diferenția pe piața națională și, probabil, pe piața internațională prin narațiunea care însoțește obiectul (semnificație, experiență umană și percepție). În această cheie, privim designul în relație cu meșteșugul drept rezultatul unei percepții culturale.
Cultura urbană şi cea rurală au nevoie de meşteri și designeri sau de designeri și meșteri sau de cei care fac (makers); cu cât mai mulţi şi mai feluriţi în arta (în sensul ei antic de iscusință) transmisă reciproc, cu atât mai bine, căci ei aparțin peisajului cultural (natural, antropic, arhitectural, socio-antropologic).
Conferinţa ReDesign Crafts
Colecţia şi reprezentantii noştri vor fi prezenţi cu detalii și informaţii despre procesul de lucru al Fundației cu patrimoniul construit, despre sursele de inspirație, designul obiectelor și despre cum s-a materializat colecția Honest Goods prin colaborarea cu meșterii din Argeș în cadrul conferinţei ReDesign Crafts, miercuri, 24.05.2017, de la ora 18:00, în spaţiul central expoziţional al Romanian Design Week.
Echipa
Mirela Duculescu este istoric de artă, lector dr. în istoria şi teoria designului. Activitate de cercetare în istoria arhitecturii şi a designului, autor de cărţi şi articole de specialitate, jurizare de concursuri pentru design, interesată de meşteşuguri, regenerare urbană și de impactul intervenţiilor privind arhitectura şi designul în spaţiul public urban.
Andreea Machidon este arhitect de interior. Și-a format și antrenat dragul pentru protejarea patrimoniului și lucrul cu materiale sănătoase prin participarea la șantiere-atelier de construire, restaurare și documentare din România și străinătate (Roșia Montană, Meșendorf, Casa Mincu/București, Cârțișoara, Țibănești, Bucium, Senet/Slovacia etc.). S-a apropiat de diverse locuri (Asia și Europa) prin fotografie, având expoziții personale și participând la expoziții colective.
Ruxi Sacaliș este arhitect, iubitoare de patrimoniu și design de produs. Prin lucrările ei, încearcă să exploreze relația dintre identitatea locală și designul contemporan și să redescopere legătura cu meșteșugul tradițional pentru a crea obiecte care devin fundalul vieții zilnice. Ea experimentează cu materiale naturale pentru a crea obiecte ce răspund nevoilor și emoțiilor oamenilor, ca apoi să creeze și să transmită povești ale utilizatorilor și folosinței lor. O puteţi găsi pe www.ruxisacalis.com.
Veronica Olariu s-a format ca arhitect la București și Paris. În 2014 a fondat Kaptura de Aer, un birou de arhitectură și design care urmărește să surprindă nedefinitul în formă prin design. În lucrările ei se întrepătrund pasiunea pentru lucruri vagi și interesul pentru implicare socială, cultura locală, materiale și meșteșuguri. Este o visătoare și, în acelasi timp, o creatoare, considerând că obiectele modelează comportamente. O puteţi găsi pe www.kapturadeaer.com.
Vila Golescu
Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel, este un ansamblu arhitectural și peisagistic unic în România. Construită în 1910 de Vasile Golescu, descendentul uneia dintre cele mai vechi familii din Valahia, vila de patrimoniu este amplasată într-un parc terasat cu specii exotice şi rare, aduse la începutul secolului trecut din străinătate de către proprietarul iniţial. E a fost donata Fundaţiei împreună cu tot mobilierul original, arhivele şi parcul dendrologic păstrat intact pentru conservare, studiu şi putere de exemplu pentru generaţiile viitoare, de către moştenitoarele familiei Golescu. Vila Golescu este unul dintre puţinele cazuri de conservare reuşită şi integrare în viaţa comunităţii a unui obiectiv de patrimoniu.
Fundaţia Pro Patrimonio
Fundația Pro Patrimonio desfășoară mai multe programe de importanță națională și internațională, încercând, printre altele, să creeze o rețea de centre de meșteșuguri pe lângă monumente: Centrul de meșteșuguri tradiționale de la Țibănești, dezvoltat în relație cu conacul P.P. Carp; 60 de biserici de lemn, cu sprijinul Europa Nostra și al World Monuments Fund; Casa George Enescu din Moldova etc. În prezent, Pro Patrimonio derulează, cu ajutorul formidabil al voluntarilor, o serie de proiecte în jurul mai multor monumente istorice de arhitectură cum este colectia de obiecte Honest Goods de la Vila Golescu din Câmpulung Muscel.
În prezent Fundația are peste 100 de voluntari, în special tineri, care se implică în proiectele destinate salvării patrimoniului, educării și conștientizării rândul populației.
Articol conex:
