Abigail Doan (artist environmentalist), Zayaan Khan (antropolog și activist culinar), Victoria Mangnaiello (artist textil si prof. adj. la New York University/Parson’s New School) și Marlene Stanciu (artist textil, KraftMade) au creat împreună un program menit să arate cum practicile sustenabile și narative culturale pot fi integrate în industria modei și creația de textile. Programul a cuprins un workshop la Cincu – jud. Brașov, o expozitie la Textile Arts Center din New York, apoi o expoziție la Galeria Casa Matei din Cluj.
Fibre și plante din habitatul transilvănean. Tehnici tradiționale și inovație sustenabilă / / KraftMaking the Future. Fibers and Foraging Heritage este rezultatul unui atelier care a avut loc între 29 iulie și 5 august 2018 în Cincu – județul Brașov, și a fost dedicat unei selecții dintre cei mai buni studenți ai Universității de Arte și Design din Cluj-Napoca, Departamentul de Modă și Design Vestimentar.
Aceștia au explorat împreună țesătura culturală a locului pentru a înțelege patrimoniul textil al Transilvaniei de Sud prin artefacte și tehnici prezentate de țesătoarea locală Marioara Lăcătușu, Veronica Vaida/Colecția privată Muzeul Interetnic al Văii Hârtibaciului, procesul slow design de la idee la piață de Marlene Stanciu/KraftMade.
Participanții au învățat tehnici de construcție a textilelor și schițarea de modele pentru țesut și conectarea acestora cu tehnologia de la artista Victoria Manganiello și Alex Herberth/KraftMade. Au învățat să creeze armonie și bunăstare prin recoltarea de plante din abundența locală ca hrană și medicină, să lucreze cu pământul, cu microbii și cu potențialul naturii de la antropologul culinar Zayaan Khan.
Au explorat plimbarea în natură ca formă de artă și colectarea ca proces de documentare a unui loc, prin conceptul artistei Abigail Doan, Walking Libraries.
Au învățat despre antreprenoriatul în modă de la designerul Ioana Ciolacu, fondator al Romanian Fashion Council. La final, au conectat toate aceste experiențe prin împărtășirea narativelor locale, a mâncării, a textilelor și artei prin pregătirea, împreună, a performance-ului Mordant Dinner al Victoriei Manganiello.
Pornind de la ideea că producția continuă de noi piese de design nu este benefică pentru lumea în care trăim și că revitalizarea meșteșugului este poate cea mai bună strategie de supraviețuire pentru o regiune dată, KraftMaking the Future a fost o expoziție colaborativă menită să ilustreze procesul de încetinire (slowing down) a producției de design textil și vestimentar și să găsească metode de a transforma acest proces într-unul circular.
Prin absorbția sufletului rural și al ADNului transilvănean al satului Cincu și a istoriei meșteșugărești bogate a zonei, sunt căutate metode și căi de a integra narative cuturale în designul contemporan. Soluțiile sustenabile explorate sunt strâns legate de folosirea și refolosirea creativă a resurselor aflate la îndemână – cu intenția colectivă de a divulga o industrie mult prea poluantă și injustă.
“Într-o lume supraîncărcată de stimuli, suntem interesați de procesele de activare a simțurilor și chestionăm conexiunile afective pe care societatea ni le imprimă.
Într-o lume conturată de tendințe impuse la nivel global explorăm mecanisme locale și comunitare de formare a identităților și susținem influențele culturale și subculturale.
Într-o lume în care primează producția în masă și consumul rapid, respirăm adânc și încetinim către un nou ritm care permite revelarea sufletului obiectelor.
Într-o lume nomadă, portabilă și digitală, atragem atenția asupra locului și spiritului, asupra autenticității.
Într-o lume patentată prin drepturi de autor chestionăm teoriile alegerilor raționale și oferim o voce înțelepciunii provenite din patrimoniu cu rădăcini culturale.
Într-o lume arhivată de inteligență artificială integrăm vise, practici ritualice și intuitive în crearea de sisteme personale de arhivare pe care le transformăm în emoții și experiențe.”.
Expoziția KraftMaking the Future a fost structurată în trei etape menite să ilustreze procesul prin care se dezvoltă un concept de slow design: Poezia atmosferei, a pământului și a patrimoniului transilvănean care integrează și utilizează materiale organice este prezentată într-un laborator deschis urmând conceptul de arhivare al artistei Abigail Doan, Walking Libraries.
Înțelegerea etnoecologiei unui loc și urmărirea procesului de integrare a narativelor culturale în artă și design compune o serie de artefacte structurate în contextul practicilor de slow design ale KraftMade.
Fața de masă rezultată din performance-ul Victoriei Manganiello Mordant Dinner și Clay memories al antropologului culinar Zayaan Khan, împreună cu documentarea video realizată de Kristin Kremers sunt filtrate prin sensibilitatea artistelor și conțin narativele culturale care celebrează patrimoniul transilvănean.
Info & credite
Conceptul și gazda proiectului: Marlene Stanciu & Alex Herberth (KraftMade), Asociația Soxen
Lectori, materiale pentru atelier, artiști: Abigail Doan (SUA), Zayaan Khan (Africa de Sud), Victoria Manganiello (SUA), Marlene Stanciu & Alex Herberth (România) Film: Kristin Kremers (SUA) usținere tehnică Matei Pleșa (România).
Fețe de masă țesute pentru Mordant Dinner Performance: Marioara Lăcătușu și colecția privată a Familiei Vaida, Muzeul Interetnic al Văii Hârtibaciului
Studenți atelier, artiști: Madalina Buzaș, Gyongyver Kiss, Evelyne Lorincz, Alexandra Nistor, Ștefania Săftoiu, Alexandra Todoran, Andreea Tron (România)
Coordonarea proiectului din partea Universității de Arte și Design/Departament Modă Design Vestimentar: Prof.univ.dr. Elena Basso Stănescu and Conf.univ.dr. Lucian Broscățean.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Sponsor: Domeniile Averești
Partneri: Textile Arts Center, Departamentul Modă Design Vestimentar/Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, Parohia Evangelica CA Cincu, Primăria Cincu, Meșteshukar ButiQ.
Parteneri media: Romanian Fashion Council, La Blouse Roumaine, The Institute, Scena 9, Zeppelin.
Articol conex:
O inițiativă privată: Muzeul interetnic al Văii Hârtibaciului. De vorbă cu Ștefan Vaida