Având în vedere că ne așteaptă un an dominat de provocările importante care se întrevăd odată cu intrarea în vigoare a noii EPBD (Energy Performance of Buildings Directive), Ordinul Auditorilor Energetici din România va începe anul 2025 cu un eveniment festiv de networking: „De la NZEB la ZEB – Performanță fără compromis” este un concept derulat sub marca RCEPB (Conferința Internațională – Perfomanța Energetică a Clădirilor) și va aduce într-o atmosferă de gală specialiști din domeniu, colaboratori și prieteni vechi, dar și parteneri noi.
30 ianuarie 2025 – 17:00-19:00
LIVE:
Printre invitați se vor număra: Orsolya Kövér, Secretar de Stat MDLPA, Cristian Erbașu, Președinte FPSC, Anca Ginavar, Director-Direcția Urbanism și Construcții MDLPA, Liviu Mușat, Director General ADR-Sud Muntenia, Ioan Silviu Doboși, Președinte AIIR, Cezar Vlăduț, Prorector UTCB, și Horia Petran, Coordonator al ”Romanian Building Knowledge Hub”-URBAN-INCERC & Președinte Cluster Pro-nZEB
Sectorul construcțiilor de clădiri din România se confruntă cu provocări semnificative în adaptarea la noile realități economice, politice și sociale, atât la nivel național, cât și internațional. Într-un mediu național devenit defavorabil construcțiilor prin anularea oricăror facilități și într-un context geopolitic complicat, caracterizat de conflictul din Ucraina, atacuri cibernetice și presiuni legate de decarbonare, dezvoltarea clădirilor performante devine o prioritate strategică.
Pentru a transforma provocările în oportunități, România trebuie să accelereze implementarea tehnologiilor sustenabile, să îmbunătățească legislația și să prioritizeze pregătirea profesională a forței de muncă. Exemplele de succes din orașe precum Cluj-Napoca sau Brașov pot servi drept modele pentru întregul sector. În același timp, implicarea avizată a autorităților locale și a mediului asociativ sau patronal este esențială pentru a atinge o performanță reală, fără compromisuri.
Calitatea clădirilor și instalațiilor este esențială pentru siguranța, sustenabilitatea, reziliența lor climatică, dar și pentru confortul ocupanților. Totuși, în România, sistemul calității se confruntă cu multiple deficiențe care afectează performanța generală, generând adesea compromisuri în respectarea standardelor de calitate.
Pentru a transforma sistemul calității în construcții din România într-un exemplu de performanță, este esențială o abordare holistică. Aceasta trebuie să includă formarea continuă a forței de muncă, investiții în educație, consolidarea legislației și îmbunătățirea guvernanței. Fără aceste măsuri, calitatea construcțiilor va continua să fie sacrificată în favoarea compromisurilor.
Program conferinţă live 17:00-19:30:
Proiectele OAER: OSS & RZEBA
Cătălin Lungu – Președinte REHVA&OAER/Vicepreședinte AIIR
17:00-17:25
PANEL 1 – Perspective ale sectorului de clădiri performante în România, în context național și geopolitic internațional
Moderator Gabriel Avăcăriței, Editor Șef ENERGYNOMICS
17:30-18:15
Orsolya Kövér, Secretar de Stat MDLPA
Cristian Erbașu, Președinte FPSC
Anca Ginavar, Director-Direcția Urbanism și Construcții MDLPA
Cezar Vlăduț, Prorector UTCB
Liviu Mușat, Director General ADR-Sud Muntenia
Ioan Silviu Doboși, Președinte AIIR
Cătălin Lungu, Președinte REHVA/Vicepreședinte AIIR
*
Sectorul construcțiilor de clădiri din România se confruntă cu provocări semnificative în adaptarea la noile realități economice, politice și sociale, atât la nivel național, cât și internațional. Într-un mediu național devenit defavorabil construcțiilor prin anularea oricăror facilități și într-un context geopolitic complicat, caracterizat de conflictul din Ucraina, atacuri cibernetice și presiuni legate de decarbonare, dezvoltarea clădirilor performante devine o prioritate strategică.
Directivele europene și adaptarea României
Directivele și regulamentele europene (EPBD4, RESD3, EED3, ETS2, ESPR etc.) privind performanța produselor și echipamentelor, a clădirilor noi și renovate, impun standarde mai stricte. Tranziția către clădiri NZEB (near zero energy buildings) sau cu emisii zero de carbon (ZEB) nu este/va fi doar o cerință tehnică, ci și o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene. România are un potențial ridicat în renovarea aprofundată a clădirilor, dar progresele sunt lente. Spre exemplu, doar o mică parte a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale au fost până acum renovate aprofundat iar clădirile noi nu respectă în realitate prevederile legii 372 și din Mc001-2022.
Impactul conflictului din Ucraina
Războiul din Ucraina a crescut costurile materialelor de construcții, ceea ce pune presiune pe bugetele dezvoltatorilor și autorităților locale. Totodată, nevoia de securitate energetică a determinat o cerere mai mare pentru clădiri care integrează surse regenerabile, cum ar fi panourile solare și pompele de căldură. Proiecte pilot precum reabilitarea energetică a clădirilor publice în orașe precum Cluj-Napoca și Oradea au demonstrat că soluțiile sustenabile pot genera economii semnificative la facturile de energie.
Atacurile cibernetice și digitalizarea
Atacurile cibernetice recente asupra instituțiilor din România evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii digitale. Acest lucru are implicații directe asupra proiectelor smart-building, care necesită sisteme de securitate cibernetică robuste. Implementarea clădirilor inteligente care folosesc tehnologii IoT trebuie să fie însoțită de măsuri de protecție digitală.
Fondurile europene și barierele legislative
România dispune de fonduri semnificative prin PNRR pentru renovarea clădirilor, însă absorbția este dificilă. Lipsa de coerență legislativă (vedem legea 238/2024) și birocrația îngreunează implementarea proiectelor. Spre exemplu, în 2023, doar 15% din fondurile destinate eficienței energetice au fost utilizate, iar multe proiecte au fost amânate din cauza modificărilor frecvente ale legislației fiscale.
Alegerile prezidențiale și viitorul politic
Alegerile prezidențiale din mai 2025 reprezintă un moment crucial pentru stabilirea direcției în domeniul construcțiilor. În lipsa unor politici coerente și a unui sprijin politic constant, este posibil ca progresul să fie limitat, ceea ce va pune în pericol obiectivele de decarbonare stabilite pentru 2030.
Concluzie Pentru a transforma provocările în oportunități, România trebuie să accelereze implementarea tehnologiilor sustenabile, să îmbunătățească legislația și să prioritizeze pregătirea profesională a forței de muncă. Exemplele de succes din orașe precum Cluj-Napoca sau Brașov pot servi drept modele pentru întregul sector. În același timp, implicarea avizată a autorităților locale și a mediului asociativ sau patronal este esențială pentru a atinge o performanță reală, fără compromisuri.
PANEL 2 – Despre calitatea clădirilor și instalațiilor din România: performanță sau compromis?
Moderator Gabriel Avăcăriței, Editor Șef ENERGYNOMICS
18:20-19:00
Horia Petran, Coordonator al ”Romanian Building Knowledge Hub”-URBAN-INCERC & Președinte Cluster Pro-nZEB
Petru Biziru, Director General ROMCO SYSTEM
Irina Odor, Director Comercial CELCO SA
Ionuț Carvaci, CEO – HIGH TECH CLIMA
Ionuț Cabuz, Director General GF Building Flow Solutions
Florin Manda, Partener Asociat ONE CONCEPT
Cătălin Lungu, Președinte OAER/Vicepreședinte AIIR
*
Calitatea clădirilor și instalațiilor este esențială pentru siguranța, sustenabilitatea, reziliența lor climatică, dar și pentru confortul ocupanților. Totuși, în România, sistemul calității se confruntă cu multiple deficiențe care afectează performanța generală, generând adesea compromisuri în respectarea standardelor de calitate.
Slaba pregătire a personalului din primării și aplicarea defectuoasă a legislației
Un punct critic este reprezentat de nivelul scăzut de informare tehnică a angajaților din serviciile de urbanism ale primăriilor. Lipsa cunoștințelor actualizate despre cerințele de performanță energetică, siguranța structurală sau implementarea normelor europene conduce la aplicarea defectuoasă a legislației. În plus, aprobarea proiectelor fără o verificare reală a conformității tehnice rămâne o practică comună.
Forța de muncă specializată slab pregătită și lipsa formării continue
În sectorul construcțiilor, forța de muncă este adesea nepregătită pentru a face față complexității cerințelor actuale. Tehnologiile noi, cum ar fi sistemele de clădiri inteligente și standardele NZEB, necesită competențe avansate. Din păcate, România nu are un cadru oficial pentru formarea continuă a profesioniștilor din domeniu, ceea ce duce la un regres inevitabil al nivelului de competență.
Guvernanță slabă și reglementări deficitare
Sectorul construcțiilor suferă încă din cauza unei guvernanțe deficitare, caracterizate prin reglementări incoerente și aplicare inconsecventă. Acest lucru nu doar că afectează calitatea lucrărilor, ci și încrederea investitorilor și a beneficiarilor finali. Lipsa unui mecanism eficient de control al calității duce la execuția de lucrări care nu respectă standardele minime.
Dilatarea cerințelor tehnice și presiunile financiare
Cerințele tehnice din sectorul construcțiilor au devenit tot mai complexe, incluzând atât aspecte legate de eficiență energetică și sustenabilitate, cât și de siguranță și confort. În același timp, presiunile financiare pentru realizarea clădirilor cresc semnificativ ca urmare a creșterii prețurilor materialelor de construcții, costurilor cu forța de muncă și cerințelor fiscale noi care generează un echilibru fragil între calitate și costuri.
Lipsa personalului calificat din instituțiile responsabile și eforturile învățământului universitar
Un alt factor care contribuie la slaba performanță a sistemului este lipsa personalului calificat, atât în instituțiile publice, cât și în companii. UTCB, UTCN, UPT, UTGA, AIIR și OAER depun eforturi substanțiale pentru a dezvolta noi proiecte educaționale, care să răspundă nevoilor actuale ale pieței, astfel încât absolvenții cursurilor (de formare sau pregătire continuă) să primească un bagaj teoretico-practic suficient pentru a face față foarte rapid cerințelor reale din teren.
Concluzie
Pentru a transforma sistemul calității în construcții din România într-un exemplu de performanță, este esențială o abordare holistică. Aceasta trebuie să includă formarea continuă a forței de muncă, investiții în educație, consolidarea legislației și îmbunătățirea guvernanței. Fără aceste măsuri, calitatea construcțiilor va continua să fie sacrificată în favoarea compromisurilor.
