SUMAR
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Ștefan Tuchilă
Una dintre cele mai de răspândite (și groaznice) confuzii valorice din societatea noastră este, cred,cea dintre „frumos”, nou sau în stare bună, pe de o parte, și urât, vechi, în stare proastă, pe de alta. Mă refer aici în primul rând la arhitectură și oraș. (…)
DOSAR: Blocuri mici
Intro
Nu sună prea profesional, ştim, dar pur şi simplu nu am găsit niciun termen acoperitor pentru „imobil de locuinţe colective cu un număr redus de unităţi”. Vila urbană se apropie cel mai mult de subiect, însă, pentru multă lume, vila urbană e neapărat o clădire izolată, de obicei beneficiind şi de propriul teren. Mai există varianta italienească – palazzina –, care, de fapt, înseamnă tot „bloc mic” (în mod semnificativ, la italieni, imobilul de apartamente este un palazzo). În esenţă, vorbim despre un caz particular al locuirii intermediare – acea categorie aflată undeva între „casa pe pământ” şi locuirea colectivă. (…)
Calderon 80 Residence
ADN BA
Cei de la ADN BA au mai avut ocazia să insereze blocuri de mici dimensiuni în zone urbane sensibile, de obicei însă în cartierele grădină din nordul Bucureştiului. În cazul de faţă, contextul are o istorie mai lungă, fiind parte a centrului istoric extins, mai eclectic (un amestec de clădiri de toate dimensiunile şi stilurile), dar şi bogat în obiecte şi spaţii simbol ale oraşului. (…)
Plombă urbană
Enric Rojo Arquitectura: PIC – imobil de apartamente, Badalona
Pe un lot liber din Badalona, oraş postindustrial în curs de dezvoltare rapidă, proiectul arhitecţilor de la Enric Rojo Arquitectura să întregească forma emblematică a unei insule urbane. Abordarea lor ia explicit în considerare contextul material şi urban al oraşului. Badalona a fost încă de la începuturi un satelit al Barcelonei de unde oameni în căutare de locuri de muncă sau loisir migrau către străzile lui Cerda. Astăzi, Badalona trece printr un proces de modernizare şi revigorare, iar inserţia despre care vorbim este un gest atent şi respectuos ce pare să afirme importanţa estetică şi culturală a oraşului.(…)
O poveste cu prefabricate
FAR Architects: Wohnregal, Berlin
„Wohnregal” („Raftul de locuit”) este o clădire cu 6 etaje în Berlin, ce găzduieşte ateliere de creaţie cu locuire integrată. A fost construită folosind elemente din beton prefabricat, comune clădirilor industriale: stâlpi, grinzi şi tavane TT (elemente de tavan ce includ două grinzi amplasate sub plăci). Motivaţia alegerii acestei tehnici de deconstrucţie în serie a fost ambiţia de a împăca două provocări aparent contradictorii ale pieţei de locuinţe din Berlin. Pe de o parte prefabricarea industrială oferă beneficiile construirii în serie (se economisesc timp şi bani) şi răspunde problemei creşterii constante a preţurilor pentru locuinţe. Un metru pătrat construit din Wohnregal a costat 1.500 EUR, un preţ foarte scăzut pentru contextul german. La fel de scăzut a fost şi timpul de construcţie, 6 săptămâni pentru asamblarea pe sit a întregii anvelopante exterioare (o săptămână pe etaj). Contrar ideii că seria şi prefabricarea implică automat standardizarea locuirii în sine, Wohnregal oferă însă şi un cadru ce răspunde varietăţii crescânde a modurilor de viaţă în oraş. (…)
Lemn pentru locuire colectivă
MARS architectes: Un bloc ecologic în Paris
Terminată în 2020, clădirea se află în arondismentul 12 al Parisului, pe Avenue Saint Mandé, în inima unei insule urbane de apartamente din anii ’70. Proiectul face posibilă reînnoirea sitului, în timp ce la nivel global îşi aduce contribuţia la dezbaterea despre locuirea colectivă şi abordarea ei ecologică. Amândouă sunt instrumente folosite aici pentru crearea unui model urban capabil de a genera o dezvoltare sustenabilă şi de calitate. (…)
Monolit şi scară umană
SA43: Bloc de apartamente, Budapesta
O clădire se poate defini ca fiind un traseu între reglementări, client şi teren. Şi poate aceasta este, de fapt, definiţia oricărei clădiri sănătoase. Arhitectura bună ar trebui să găsească cea mai bună cale printre toate provocările. Povestea clădirii este la fel de deosebită precum clădirea în sine. „Nu este un proiect prea mare, dar înseamnă foarte mult pentru noi şi pentru tânăra generaţie din ţară”, ne-au spus arhitecţii. La Budapesta a existat un boom recent de investiţii; cum guvernul încurajează construirea rapidă, dezvoltarea actuală este destul de intensă. „Unui tânăr designer nu prea i se oferă ocazia să obţină conducerea unui astfel de proiect. Suntem foarte fericiţi că ni s a întâmplat nouă” (…)
Îmblânzire
Melon Design Studio: Remodelarea unui bloc recent din Bucureşti
Colţ de stradă
Graphic Studio: Imobil de locuinţepe Strada Răsuri
Casa de beton roşu
Lillehammer
DOSAR: MVRDV
Intro
Acum 14 ani publicam în numărul 52 al revistei un dosar dedicat unuia dintre cele mai curajoase şi inventive birouri de arhitectură din lume. Realizat cu ajutorul Oanei Radeş (atunci membru al biroului, acum partener la Shift Architecture Urbanism), dosarul rămâne pentru noi unul dintre cele mai importante materiale. Structurat în jurul unui interviu cu cei trei parteneri fondatori, dosarul conţinea proiecte recente şi unele în lucru, locuinţe (multe), dar şi alte programe; printre altele, Frøsilo – reconvertirea unor silozuri din Copenhaga în locuinţe – sau emblematicul Markthal, prezent doar cu desene în acel dosar.
Iată acum un material considerabil despre MVRDV în 2021. Curatorii (Ştefan Ghenciulescu de la Zeppelin şi Miruna Dunu de la MVRDV) au dezvoltat formula din 2007: avem din nou un interviu – cu Nathalie de Vries, partener fondator –, dar şi alte două texte teoretice, scrise special pentru Zeppelin: unul despre NEXT, secţiunea din birou dedicată inovaţiei tehnologice, cercetării, dar şi implementării, punerii în practică; celălalt e scris de Jan Knikker, partener, împreună cu Miruna, şi e despre şi pentru România.
În rest, multe lucrări, terminate (în cea mai mare parte) sau în lucru. (…)
Fiecare proiect devine un prototip pentru depăşirea limitelor
O discuţie cu Nathalie de Vries
Arhitectul de succes Nathalie de Vries a fondat biroul MVRDV în urmă cu aproape 30 de ani, împreună cu Winy Maas şi Jacob van Rijs. Pe lângă activitatea de la MVRDV, ea oferă acum consultanţă oraşului Groningen şi predă generaţiei viitoare de arhitecţi în calitate de profesor de arhitectură la TU Delft, cu specialitatea clădiri publice. În acest interviu, De Vries vorbeşte despre modul în care clădirile individuale pot avea rolul de catalizatori urbani, despre clădirile vechi, cum pot fi şi cum ar trebui să fie reabilitate, şi despre importanţa unui masterplan pentru o bună arhitectură. (…)
Bałtyk Tower
Poznań
Întinzându se pe 16 etaje dispuse neregulat şi înălţându se peste centrul oraşului Poznań, clădirea îşi schimbă forma în funcţie de unghiul din care este privită. Clădirea multifuncţională ce combină birouri, comerţ şi loisir devine un condensator pentru o varietate de activităţi, iar apropierea sa de restaurantul redeschis Concordia Taste şi de piaţa Haven încurajează întâlnirea şi integrarea diferitelor comunităţi – servind oraşul ca focar urban cu o puternică orientare socială. (…)
Bjørvika Barcode şi sediul DNB
Oslo
În 2003 MVRDV împreună cu firmele norvegiene Dark şi A lab au câştigat concursul pentru dezvoltarea falezei Bjørvika cu proiectul Bjørvika Barcode – un masterplan urban foarte dens de a lungul Nyland Allé, dezvoltat şi construit de Oslo S Utvikling (OSU) în diferite faze. Masterplanul este compus din 220.000 m2 de programe mixte. Construirea primelor clădiri din proiectul Barcode a început în 2005.
Masterplanul ocupă un loc special în oraş, între extinderile fiordului şi nodul de infrastructură care conectează Gara Centrală şi autostrăzile. Situl se divide în fâşii înguste, ce compun un „Barcode” (cod de bare). Fiecare clădire are o faţadă principală orientată către fiord şi alta către nodul infrastructural, maximizând flexibilitatea spaţială, priveliştile şi accesele vizibile. Fiecare clădire are o identitate şi o expresie materială proprii (…)
WERK12
München
Formând nucleul cartierului Werksviertel Mitte, un plan de regenerare urbană pe un fost sit industrial, WERK 12, un ansamblu mixt de 7.700 m2 situat în apropierea Gării de Est din München, se remarcă prin faţada sa artistică, îndrăzneaţă şi expresivă, cu exclamaţii înalte de cinci metri, împrumutate din benzile desenate.(…)
Depoul de Artă Boijmans Van Beuningen
Rotterdam
Depoul de Artă Boijmans Van Beuningen, primul accesibil din lume, îşi va deschide porţile în toamna lui 2021 în Museumpark, Parcul Muzeelor din centrul Rotterdamului. Va oferi săli de expoziţie, grădini pe acoperiş şi un restaurant, împreună cu spaţii de depozitare enorme pentru artă şi design.(…)
Valley
Amsterdam
Cele trei vârfuri de înălţimi diferite ale proiectului Valley ating un maxim de 100 de metri; acolo sky barul accesibil publicului se întinde pe două nivele şi oferă o vedere panoramică peste Amsterdam. Clădirea are 196 de apartamente, 7 etaje de birouri, o parcare subterană cu 375 de locuri dispuse pe trei etaje, şi o varietate de spaţii comerciale şi culturale. Un drum pietonal porneşte de la nivelul străzii prin zonele comerciale şi culturale, terase şi grădini, pentru a ajunge în zona centrală a proiectului – nivele 4 şi 5 ce înconjoară turnul central. Peisagistul de renume internaţional Piet Oudolf a proiectat toată vegetaţia din Valley concentrându se pe menţinerea aspectului verde de a lungul întregului an. Proiectul îşi ia numele de la această vale accesibilă publicului. (…)
Concordia Design
Wrocław
Clădirea cu funcţiune mixtă găzduieşte spaţii de co-working, un spaţiu de evenimente, o sală de mese, o cafenea şi o terasă pe acoperiş. Construcţia se află în Polonia, pe Insula Słodowa din Wrocław. Proiectul menţine faţada clădirii din secolul al XIX lea şi îi adaugă o extindere contemporană.
Insula Słodowa are o istorie complexă şi importantă. Clădirea existentă este singura structură care a rămas în picioare pe insulă după Asediul de la Breslau din cel de al Doilea Război Mondial. În acelaşi timp insula a devenit un punct de întâlnire pentru tinerii dinamici ai oraşului şi cultura lor progresistă şi creativă. Prin Concordia Design Wrocław autorii au dorit să respecte ambele caracteristici ale locului, ceea ce a dat naştere unei clădiri fără „spate”, deschisă către vizitatori în ambele direcţii. (…)
ROCKmagneten
Roskilde, Danemarca
Festivalul anual de muzică Roskilde este cel mai mare din Europa de Nord şi funcţionează ca organizaţie caritabilă, care îşi donează profitul. Situl se poziţionează între cen¬trul oraşului Roskilde şi terenul unde se desfăşoară anual festivalul de muzică. Tema iniţială solicita ca sălile fostei fabrici de beton Unicon să fie păstrate, la fel şi caracterul informal al sitului, care este utilizat în prezent de artişti, skateri şi muzicieni.
Dar cum să organizezi libertatea, creativitatea şi informalitatea? Ideea principală este de a crea contrast prin păstrarea, pe cât mai mult posibil, a ţesutului actual şi prin poziţionarea noilor volume deasupra sălilor exis¬tente. Planul general defineşte zonele pentru viitoarele clădiri şi pavilioanele temporare, în jurul unei pieţe mari pentru evenimente, care leagă sălile şi ROCKmagneten de strada principală. Astfel, Unicon devine Musicon. (…)
Tainan Spring
Taiwan
Tainan Spring este un proiect de spaţiu public care include transformarea unui fost mall din centrul oraşului Tainan într o lagună urbană şi amenajarea Haian Road pe o lungime de un kilometru. Planul include promenade publice, reducerea traficului rutier şi introducerea spaţiilor verzi populate cu plante locale. (…)
Pavilionul Expozitional 2.0
O nouă viaţă
Proiectul actual menţine conceptul de „peisaj stivuit”, renovând clădirea existentă şi adăugând două clădiri in trepte pe perimetrul sitului original. Clădirea renovată va adăposti spaţii de întâlnire şi co-working, cu deosebită atenţie pentru menţinerea trăsăturilor designului iniţial şi convertirea lor în elemente potrivite spaţiului de birouri. Spre exemplu, la etajul 1, fosta reţea de sere va fi interpretată în organizarea liniară a noilor spaţii de birouri, în timp ce spaţiile pentru jardiniere de la etajul 2 – originar jardiniere – vor fi vitrate şi transformate în spaţii de întâlnire şi birouri. Alte caracteristici ce vor fi păstrate la etajul pădurii sunt scările exterioare; la parter vor fi păstrate „dunele” drept loc de întâlnire, cu mici cafenele şi spaţii expoziţionale, iar domul de pe acoperiş, care înainte adăpostea un restaurant, va găzdui acum un restaurant fast casual.
Cele două clădiri adaugă locuinţe pentru studenţi (cea mai mare), birouri şi parcări (cea mai mică). (…)
Palais du Commerce
Rennes
Situat în partea de sud a centrului oraşului Rennes, Palais du Commerce (Palatul Comerţului) este un important reper urban. A fost iniţial construit în două etape între 1885 şi 1929 ca poştă, bibliotecă şi şcoală de arte. Astăzi clădirea este slab integrată în viaţa oraşului, cei mai mulţi locuitori necunoscând activităţile din interior.
Renovarea şi extinderea proiectată de MVRDV va rectifica acest lucru, activând clădirea de 18.000 m2 printr un design care comunică noile funcţiuni trecătorilor. La scară urbană, schema îl va favoriza pe pieton şi va transforma Place de la République într o piaţă urbană primitoare. Împreună cu eforturile municipalităţii de a reorganiza reţeaua de autobuze, proiectul îşi propune să transforme Rue du Pré Botté din partea sudică a Palais du Commerce într o zonă pietonală cu terase. Propunerea recomandă redeschiderea parţială a râului Vilaine, acum acoperit. (…)
Piramida din Tirana
MVRDV au fost solicitaţi de Fundaţia Albano Americană pentru Dezvoltare să realizeze proiectul pentru revitalizarea Piramidei din Tirana, un fost monument comunist din capitala albaneză. Situată în centrul oraşului Tirana, clădirea fostului muzeu Enver Hoxha a fost proiectată în 1980 de un grup de arhitecţi din care făceau parte şi fiica preşedintelui de atunci, Pranvera Hoxha, şi soţul acesteia, Klement Kolneci. De a lungul anilor clădirea a servit ca bază temporară NATO în timpul războiului din Kosovo, drept club de noapte, apoi spaţiu de evenimente. În ultimii ani au existat planuri pentru a transforma structura în teatru naţional. Planurile nu s au materializat, iar clădirea a fost lăsată să se degradeze mai mult de un deceniu.(…)
NEXT: Acces la instrumente
Extensii, artificii şi speculaţii
- Intro: Design computaţional: Schimbarea obiectivelor
- Studii de caz: Timpul de implementare a instrumentelor computaţionale
Despre şi pentru arhitectura din România
Text: Jan Knikker & Miruna Dunu
Jan Knikker este partener şi director de strategie şi dezvoltare în cadrul MVRDV. Mai este şi un iubitor al României. Textul scris împreună cu Miruna Dunu porneşte de la reacţia de înţeles faţă de o dezvoltare care anihilează lucrurile valoroase care au scăpat de distrugerile de dinainte de 1989. Citiţi şi o să fiţi surprinşi, pentru că nu se referă şi nu propune lucrurile la care poate v-aţi aştepta. Modernitatea şi modernizarea sunt pentru Jan ceva de la sine înţeles, dar prezervarea şi politicile mai înţelepte nu ţin de conservatorism, ci de bun simţ. Privirea din afară e uneori iritantă, dar, credem noi, foarte, foarte necesară.
PLAN
O colecție de planuri de arhitectură, într-o revistă-album de colecție.
……..
Zeppelin #161 (primăvara, 2021) e disponibil în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay sau poate fi comandat aici, la prețul de librărie (30 RON), căci preluăm noi costurile de transport pentru toate livrările interne.
Sau, ca să ne ajutăm reciproc și mai tare, puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, care să o includă – aici.
Râmânem aproape, lucrăm ca să vă putem informa și să putem visa împreună.
