Echipa: Cristian Bădescu – arhitect, Nicoleta Cruceanu – arhitect, Carmen Țigău – arhitect, Raluca Ioana Mihai – peisagist, Vlad Dumitrescu – antropolog și Lea Rasovsky – artistă.
Proiectul cultural „Hipodrom Brăila” a pornit că o scurtă cercetare pentru dosarul „Istoria Acum” din Revista Zeppelin. Această primă etapă ne-a făcut curioși să explorăm un pic mai mult din istoria și viața cartierului Hipodrom. Proiectul nostru cuprinde, pe lângă componenta de arhitectură, un studiu antropologic și unul al vegetației, toate trei fiind interconectate.
Am adunat hărți, fotografii, planuri, povești, date statistice și am făcut un inventar al vegetației. Informațile reprezintă începutul unei arhive a cartierului care, în cazul ideal, va sta la baza viitoarelor proiecte și intervenții din cartier. Etapa de cercetare ne-a arătat o istorie similară altor complexe de locuit construite și populate în anii 60. Particularitățile locale și felul în care a fost folosit cartierul pot fi puse în perspectivă și observate prin patrimoniul construit și prin poveștile locuitorilor din cartier.
Am simțit nevoia unei sinteze, ușor accesibile publicului larg, a informațiilor culese pe teren. Așa a apărut ideea unei mini-serii de videoclipuri produsă în parteneriat cu revista Zeppelin. Ele vor aborda principalele teme explorate pe parcursul proiectului. Primul episod are ca subiect una dintre trăsăturile definitorii ale Hipodromului, mozaicurile de pe blocurile A1-A5. Următoarele trei episoade prezintă construcția etapizată a cartierului, procesul de repartizare a locuințelor și evoluția spațiului public din jurul clădirilor. Clipurile sunt construite din imagini, documente și interviuri audio, unele dintre ele animate și ilustrate. Vocea care narează o parte dintre episoade aparține uneia dintre primele locatare ale cartierului, muzeografa și experta de artă Ana Maria Harțuche, pe care am cunoscut-o chiar cu prilejul cercetării.
Episodul 1
Documentarea
Pentru cercetarea antropologică legată de spațiul public și locuire, o mare parte a datelor provin din interviuri cu foști și actuali locuitori ai cartierului, pe două categorii mari de vârstă: prima generație de locuitori, mutați de obicei prin repartizare chiar când s-a dat în funcțiune Hipodromul, și a doua generație, în mare parte copii ai primilor rezidenți. Interviurile au urmărit 5 teme mari: repartizarea în cartier, spațiul public și evoluția vegetației, experiența de locuire și relațiile interumane timp de 50 de ani în fostul microraion, istoricul construcției, importanța mozaicurilor și elementelor artistice care au decorat cartierul de la început. Interviurile au fost făcute telefonic timp de 2 luni, metoda fiind preferată interviurilor în persoană pentru a mitiga riscul expunerii directe a subiecților la COVID19 și au avut loc ca o discuție liberă urmărind ghidul de interviu.
Pe partea de peisagistică a proiectului, 70% din vegetația cartierului a fost cartată cu ajutorul Asociației Peisagiștilor din România, folosind voluntari din diferite licee și colegii naționale din Brăila (printre care Gheorghe Munteanu Murgoci, Nicolae Bălcescu, Nicolae Iorga, Panait Cerna și Ana Aslan) și inventariind peste 4000 de arbori cu ajutorul soft-ului TreePlotter, în coordonare strânsă cu Primăria Municipiului Brăila. Cartierul Hipodrom devine, astfel, primul cartier din România cartat cu ajutorul comunității, făcând primii pași spre un registru verde al orașului realizat la standarde internaționale. Cartarea vegetației prezentă în cartier se aliniază cu obiectivele proiectului Hipodrom-Brăila de a valorifica spațiul verde și de a informa publicul asupra beneficiilor pe care le aduc comunității. Totodată, realizarea acestui registru verde cu o echipă de tineri și uneltele potrivite, demonstrează că acest standard poate fi atins pentru toate orașele din România.
Majoritatea datelor pentru cercetarea de arhitectură au fost obținute în perioada preliminară proiectului de la Arhivele Naționale. Ele au fost completate de către membrii ai familiilor arhitecților și constructorilor iar aceste informații au fost corelate cu interviurile telefonice ale locuitorilor.
Episodul 2
Proiectul Hipodrom Brăila:
Proiectul cultural „Hipodrom Brăila” a început în 2020 ca un proiect de cercetare și regenerare urbană în cartierul Hipodrom din Brăila. Acesta implică două componente principale, una de cercetare și alta de intervenție urbană. În momentul de față proiectul își încheie etapa de cercetare urmând ca în continuare să se desfășoare următoarele activități:
- Inițerea unui proiect de refuncționalizare a unuia dintre cele patru puncte CET ale cartierului
- Crearea unei platforme online a cartierului ce va reuni informațiile adunate până acum și va servi drept platformă de lucru pentru cetățenii cartierului
- Introducerea în registrul spațiilor verzi a orașului datele adunate cu ajutorul activității de cartare
- Implicarea cetățenilor în istoria propriului cartier prin montarea unor afișe informative în puncte iconice
Din echipă fac parte Cristian Bădescu – arhitect, Nicoleta Cruceanu – arhitect, Carmen Țigău – arhitect, Raluca Ioana Mihai – peisagist, Vlad Dumitrescu – antropolog și Lea Rasovsky – artistă.
Proiectul Cultural Hipodrom Brăila este organizat de Fundația DALA și finanțat de Ordinul Arhitecților din România, prin Timbrul Arhitecturii, și AFCN. Proiectul se desfășoară în parteneriat cu Primăria Municipiului Brăila, Școala Gimnazială Mihai Eminescu Brăila și ASOP(Asociația Peisagiștilor din România). Partener media este Revista Zeppelin.
Urmăriți canalul YT Cartierul Hipodrom Brăila, unde săptămânal va fi adăugat câte un nou episod.
