Sunt clădiri pe lângă care trecem fără să le cunoaștem povestea. În centrul Bucureștiului, pe Strada Doamnei 22, Palatul Creditului Funciar Rural este una dintre ele. Închis publicului de aproape două decenii, palatul ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea și modelat, în etape diferite, de arhitecții Paul Gottereau și Paul Smărăndescu, își redeschide acum porțile și devine gazda primei expoziții a MuzA – Muzeul de Arhitectură din România.
MuzA își propune să construiască primul muzeu de arhitectură din România într-un mod neobișnuit: înainte de a avea un sediu permanent, muzeul ia forma unei călătorii. Timp de patru ani, traversează 11 locuri țară, activează clădiri cu istorie și invită publicul să privească arhitectura nu doar ca pe un domeniu profesional, ci ca pe o activitate care influențează felul în care trăim.
Între 11 și 14 iunie, Bucureștiul devine prima oprire a acestei călătorii. Palatul Creditului Funciar Rural se transformă într-un spațiu de explorare dedicat Fanteziei, tema curatorială a MuzA pentru 2026. Locuitorii din oraș sunt invitați să descopere istoria clădirii și un proiect care pornește de la o întrebare simplă: cum începe un muzeu de arhitectură? Prin expoziția de la palat, tururi ghidate, ateliere și conversatii, MuzA încearcă să găsească primele răspunsuri.
Dacă plănuiești o vizită la MuzA la Palat, iată cinci experiențe pe care să le încerci:
1. Vizitează Palatul Creditului Funciar Rural
Înainte de toate, merită să vizitezi clădirea. Închis publicului în ultimii 17 ani, Palatul Creditului Funciar Rural poate fi vizitat din nou în programul MuzA la Palat (în perioada 11-14 iunie și în weekendurile 21-22 & 27-28 iunie). Clădirea de pe Strada Doamnei 22 a avut, de-a lungul timpului, mai multe roluri: a fost sediul Creditului Funciar Rural, una dintre instituțiile financiare importante ale României moderne, apoi sediul și biblioteca Comitetului de Stat pentru Construcții și Arhitectură, iar între 1955 și 1998 a găzduit Centrul de Documentare în Construcții, Arhitectură și Sistematizare.
-
+19
foto: Tudor Constantinescu
Acest istoric se citește și în structura sa arhitecturală. Proiectat în 1875 de arhitectul francez Paul Gottereau, într-un stil eclectic caracteristic Bucureștiului de sfârșit de secol XIX, edificiul a fost extins în 1925 de Paul Smărăndescu, una dintre figurile importante ale arhitecturii românești interbelice. Intervenția sa a schimbat radical relația clădirii cu bulevardul și a adăugat un nou capitol unei istorii care continuă să fie vizibilă și astăzi.
Program de vizitare: între 11-14 iunie după programul evenimentelor și în weekendurile 21-22 și 27-28 iunie (între 12:00-18:00)
2. Descoperă expoziția printr-un tur ghidat
Dacă te pasionează patrimoniul arhitectural, poveștile pe care le pot spune obiectele, imaginile de arhivă, hărțile și planurile vechi, poți afla ce au toate acestea în comun cu Fantezia și care au fost narațiunile urmărite de curatori în concepția expoziției. Tururile curatoriale au loc vineri, sâmbătă și duminică de la 17:45, împreună cu curatorii programului Ilinca Pop-Gălățianu și Tudor Elian, care te vor purta prin camerele palatului, spațiul care reprezintă primul subiect al expoziției. Locurile sunt limitate. Pentru a participa, e nevoie să te înscrii aici.
*Foto: Palatul de la Snagov, Henrieta (Henriette) Delavrancea-Gibory, cca. 1936–1937. Snagov, 1943, Colecția privată Narcis Dorin Ion
Expoziția reunește lucrări ale unor arhitecți și artiști din generații diferite, alături de contribuții care privesc critic Bucureștiul și istoriile sale: de la lucrări originale ale Henriettei Delavrancea-Gibory din Arhiva de Imagine a Muzeului Țăranului Român, la proiecte de concurs din arhiva Uniunii Arhitecților din România sau fotografii din colecții private, până la rezultatele unui call public despre ce înseamnă sau poate înseamnă „acasă” în București.
3. Participă la conversații despre oraș, arhitectură și filme
MuzA la Palat nu este doar o expoziție, ci și un spațiu de dialog. Programul reunește trei conversații aparent foarte diferite între ele, care se leagă prin curiozitatea pentru felul în care înțelegem și reprezentăm spațiul construit.
Prima dintre ele, „Muzeul imaginar, muzeul posibil”, le aduce împreună pe Ilinca Păun-Constantinescu, Ana-Maria Zahariade, Celia Ghyka și Irina Davidovici într-o discuție despre ce poate fi un muzeu de arhitectură astăzi. De la ce rămâne cu noi după vizitarea unei expoziții până la rolul public și responsabilitățile unei astfel de instituții culturale – conversația atinge întrebări care stau la baza proiectului MuzA.
Irina Davidovici, istoric și critic de arhitectură stabilită la Zürich, directoare a arhivei gta la ETH Zurich – cea mai mare arhivă de arhitectură din Elveția – vine în România pentru a vorbi despre expoziția „Tendenzen at 50: Portrait of an Exhibition”. Conferința ei explorează rolul arhivelor, al memoriei și al culturii profesionale în construirea istoriilor arhitecturii și a modurilor în care acestea sunt transmise mai departe.
În ultima zi, discuția se mută către cinema. Cum arată Bucureștiul pe ecran? Ce povești despre oraș spun filmele românești recente? Și ce au în comun arhitectura și limbajul cinematografic? Sunt câteva dintre temele conversației dintre Ștefan Ghenciulescu, redactor-șef Zeppelin, și Ada Solomon, președinta European Film Academy și una dintre cele mai importante producătoare de film din România.
4. Arhitectura, văzută prin ochii noii generații. Ateliere pentru cei tineri
*Ilustrație grafică din vizual: desen din cadrul workshopului Cum măsori densitatea unei case?, îndrumat de cryptic.k (Roberta Frumușelu Untaru & Eduard Untaru) în parteneriat cu UAUIM, în pregătirea primei expoziții MuzA. Autori: Andrei Buzarna, Tudor Cătinaș, Patrick Mihăilescul, Rareș Tifigiu
Cei mai tineri privesc orașul prin alte lentile decât generațiile dinaintea lor. Într-un București la fel de dens și de imprevizibil precum fluxul de imagini care-i înconjoară, poveștile și experiențele lor se suprapun constant. Din această întâlnire apar moduri neașteptate de a observa și imagina spațiul din jur. Atelierele pentru copii și adolescenți organizate împreună cu Asociația De-a Arhitectura pornesc de la această formă de creativitate și o aduc în dialog cu arhitectura. Participanții, împărțiți pe două grupe de vârstă (9–12 ani și 13–18 ani), sunt invitați să exploreze palatul, să-i descopere detaliile și să-și imagineze propriile moduri de a-i spune povestea. Atelierele au loc sâmbătă și duminică, pe 13 și 14 iunie.
5. Încheie vizita cu un perfomance muzical
Muzica experimentală intră într-un dialog cu arhitectura duminică, 14 iunie, de la ora 17:00, în performance-ul Labyrhythm, un moment sonor inedit cu Dedal Free Quartet, o formulă care îi aduce împreună în premieră pe artiștii Ariadna, Thor Sun, Romanescu și Juan Carlos. Publicul este invitat să urmărească un dublu parcurs, spațial și muzical, împreună cu artiștii. Accesul e gratuit, în limita locurilor disponibile.
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2025 – Vara 2026” / Zeppelin/București/Online
