Oraşele României trebuie să şi regăsească identitatea în raport cu centrul puterii. Unul din subiectele comune este acela al patrimoniului locuit, patrimoniu neglijat în detrimentul ideii de monument individual de valoare. Actuala înţelegere a monumentului nu include necesitatea aducerii acestuia în prezent, ca spaţiu locativ de actualitate şi component a unor cartiere istorice vii, cu ţesut social crescut în timp. Patrimoniul local a fost multă vreme nu obiect al investiţiei publice, prin care oraşul şi comunitatea locală generează plus valoare publică, ci obiect al speculei imobiliare. Centrele istorice însă merită să fie structuri vii, iar acest lucru nu se poate întâmpla decât dacă atunci când vorbim despre revitalizare şi reabilitare, vorbim şi despre locuitorii mai noi sau mai vechi ale acestora.
Pentru a pune patrimoniul locuit pe agenda publică, la 23 octombrie 2015, specialiști din administrațiile publice locale (Timișoara, Oradea, Brașov, Arad, Oravița, Lugoj), împreună cu profesioniști și reprezentanți ai OAR (București, Brașov, Timiș, Național), reprezentanți ai ministerului culturii și ai societății civile, s-au întâlnit la Timișoara pentru a pune pe agenda politică locală şi centrală patrimoniul locuit ca investiţie de interes public, aflat în proprietate privată.
Concluzia întâlnirii s-a materializat într-un ACT PENTRU PATRIMONIU – un document prin care dorim să provocăm modificarea legislației în domeniul restaurării și conservării clădirilor istorice cu proprietari privați (arh. Rudolf Gräf).
Textul actului
În Europa sunt peste 55 de milioane de locuințe construite înainte de cel de al II-lea Război Mondial, în care locuiesc peste 120 de milioane de oameni. Una din patru locuințe a fost construită înainte de anul 1945. Responsabilitatea păstrării acestui patrimoniu cultural, ca patrimoniu locuit și folosit, ne revine tuturor.
Studiile Uniunii Europene arată că: ” „Europa veche”, mai ales prin centrele istorice ale orașelor, este un magnet pentru turiști peste tot în lume și menținerea acestui lucru are un semnificativ impact economic. Patrimoniul cultural are o contribuție majoră la veniturile din turism: reprezintă 5,5 % din PIB-ul UE, genereaza mai mult de 30% din veniturile din exporturi și oferă locuri de muncă pentru 6% din forța de muncă a UE. ”Dezvoltarea turismului cultural nu creează doar un sentiment de cunoaștere și de mândrie în ceea ce privește istoria și identitatea locală, dar ajută la conservarea patrimoniului cultural, la stimularea creșterii economice și la crearea de noi locuri de muncă”. (Sursa: rezultatele proiectului 3ENCULT (Efficient ENergy for EU Cultural Heritage), un proiect de cercetare al Comisiei Europene, privind modalitățile de reabilitare corectă a clădirilor istorice și de creștere a eficienței energetice)
Anul viitor se împlinesc 20 de ani de când România a semnat Convenția de la Granada privind protecția patrimoniului arhitectural al Europei, prin care s-a angajat:
– să prevadă, în funcție de competențele pe plan național, regional sau local și în limita bugetelor disponibile, un sprijin financiar din partea autorităților publice pentru lucrările de întreținere și de restaurare a patrimoniului arhitectural situat pe teritoriul său;
– să recurgă, dacă este necesar, la măsuri fiscale susceptibile de a favoriza conservarea acestui patrimoniu;
– să încurajeze inițiativele particulare în materie de întreținere și de restaurare a acestui patrimoniu.
Legislația națională în domeniu – Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Legea 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor – nealiniată și necorelată cu restul legislației naționale, nu a reușit să genereze la nivelul administrațiilor locale un mecanism viabil pentru reabilitarea clădirilor istorice, cu proprietari privați. Dimpotrivă, singura constantă a eșecului actului legislativ este degradarea continuuă a patrimoniului locuit şi organizat în condominii din orașele noastre, distrugerea și alterarea identității noastre culturale.
Noi,
Specialiști în domeniu, arhitecți, ingineri, constructori, restauratori,
Reprezentanți ai administrației publice locale,
Susținători ai dezvoltării orașelor noastre,
Locuitori și utilizatori ai patrimoniului arhitectural local,
Solicităm clasei politice, parlamentari și membri ai Guvernului României
- Introducerea cu prioritate pe agenda publică a problemei patrimoniului locuit şi organizat în condominii și modificarea legislației în domeniu;
- Constituirea unui grup de lucru interministerial la nivelul Guvernului României în care să fie cooptați și reprezentanți ai administrațiilor publice locale, în vederea modificării și alinierii legislației actuale, pentru găsirea unor soluții operabile care să permită salvarea acestui uriaș patrimoniu arhitectural al orașelor noastre;
- Utilizarea modelelor propuse de administrațiile publice locale prin Regulamentele elaborate, în modificările legislației din domeniu
- Identificarea și promovarea prin acte normative a unor soluții de finanțare destinate lucrărilor de întreținere și de restaurare a patrimoniului arhitectural, facil de accesat de proprietarii privați de clădiri;
- Racordarea legislației naționale la precupările și politicile Uniunii Europene în domeniul conservării clădirilor istorice și al eficienitizării energetice în vederea reducerii consumului de energie.
Ne angajăm
- Să punem la dispoziția grupului de lucru interministerial, cunoștințele și rezultatele demersurilor noastre în domeniul reabilitării clădirilor istorice cu proprietari privați;
- Să informăm și să oferim consultanță proprietarilor privați de clădiri istorice cu privire la viitoarele modificări legislative (când acestea se vor produce);
- Să elaborăm norme locale pentru eficientizarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar și a lucrărilor de reabilitare și modernizare în baza viitoarelor modificări legislative (când acestea se vor produce);
- Să oferim consultanță tehnică și financiară proprietarilor privați de clădiri istorice pe perioada derulării lucrărilor de reabilitare, cu privire la modalitățile de finanțare și la calitatea lucrărilor și a materialelor folosite;
- Să promovăm în rândul celorlalți parteneri modele de bună practică din domeniul restaurării și întreținerii patrimoniului arhitectural din orașele noastre în vederea elaborării unor politici de conservare integrate, prin care să favorizăm aplicarea și dezvoltarea tehnicilor și materialelor tradiționale.
- Să creăm instrumentele administrative și să alocăm resursele umane necesare celor de mai sus
Prezenta iniţiativă rămâne deschisă tuturor celor care doresc să o susţină: societatea civilă, corpul profesional, administrații, mediu economic, mediu politic, instituţii. Actul poate fi semnat aici
