Texturi uitate: Bucureștiul interbelic. Rețetar de tencuieli

Miercuri, 6 noiembrie 2019, ora 18:30 în spaţiul Nod makerspace – sala MATER – Biblioteca de Materiale din Splaiul Unirii nr.160, București, Fundația Pro Patrimonio vă invită la vernisajul expoziției fotografice „Texturi uitate: Bucureștiul interbelic”, lansarea ghidului „Texturi uitate: Bucureștiul interbelic. Rețetar de tencuieli” și a colecției de Mostre de tencuieli istorice.

Acest moment marchează finalul unui proiect desfăşurat pe parcursul a opt luni prin care Pro Patrimonio a cercetat patru tipuri de tencuieli de fațadă interbelice: similipiatră, mozaic, terasit și tencuieli cu praf de piatră.

Inspirat de orașul București, proiectul a explorat „secretele” ascunse ale fațadelor moderniste din capitală, realizate în perioada 1918-1940. O primă etapă a fost compusă din cercetarea de bibliotecă prin documentarea rețetelor de mortare de tencuieli interbelice și a modului lor de aplicare – specifice României, dar și comparații cu tehnici din aceeași perioadă din alte țări. În paralel au fost inventariate fotografic pe teren aceste texturi, iar în luna septembrie au avut loc o serie de ateliere practice pentru testarea rețetelor documentate și a tehnicilor de aplicare pe mostre de 60x60cm pentru a conserva și revitaliza vechile tehnici/tehnologii.

De Zilele Patrimoniului Cultural European a fost organizată o serie de tururi ghidate de observare atentă a lotului rămas de clădiri moderniste bucureştene și au fost pregătite teste practice de şantier cu meșterul zidar invitat de la Asociaţia Maison Paysanne de France, Patrice Leu, specializat în tehnici tradiționale. Din discuțiile purtate în cadrul atelierelor și dezbaterii despre texturile uitate ale arhitecturii moderniste au reieșit câteva concluzii susținute și de invitatul proiectului:
1. lipsa forței de muncă pregătite în domeniul conservării/restaurării clădirilor istorice din România. Există o nevoie foarte mare de școli specializate pentru pregătirea meșterilor în sectorul de patrimoniu construit.
2. tencuielile interbelice și tehnicile lor de aplicare nu ar trebui să se piardă deoarece încă posedă un mare potențial de inovare în arhitectura contemporană.
3. tencuielile istorice, spre deosebire de cele utilizate în mod curent astăzi, necesită timp, noțiuni specifice de execuție și mâini pricepute.
4. în procesele de reabilitare, consolidare sau renovare de astăzi, tencuielile sunt primele elemente arhitecturale sacrificate. O schimbare de atitudine în rândul profesioniștilor și a societății este absolut necesară pentru a conserva clădirile istorice și detaliile de arhitectură specifice.

Rezultatul acestei perioade de cercetări constă într-un ghid-rețetar, șase mostre de tencuieli recreate în contextul de azi și într-o serie de observații fotografice a texturilor orașului realizate de către arhitectul Andrei Mărgulescu. Proiectul se vrea a fi un prim pas în studiul finisajelor moderniste din România. Acesta este un demers original al perioadei după 1989 și, totodată, o invitație directă către toate părțile implicate în domeniul construcțiilor și arhitecturii la continuarea investigațiilor.

 

 

Căutările au fost determinate de interesul personal pentru texturile istorice ale orașului și de un caz concret de restaurare în care am fost implicată. Acestea s-au concretizat, în cadrul Fundației Pro Patrimonio, într-o aventură de cercetare. Ghidul a luat naștere din lipsa unei documentații de specialitate în domeniul construcțiilor din România care să ofere informații despre tipologia tencuielilor interbelice”. – arhitect Ruxandra Sacaliş, autorul ghidului-reţetar.

Ghidul concentrează informații utile, teoretice și practice, despre materiale, ingrediente, rețete, tehnici de finisare, texturi decorative și unelte de lucru, degradări des întâlnite. Denumit Texturi uitate: Bucureștiul interbelic. Rețetar de tencuieli este destinat unei utilizări practice şi va fi disponibil într-o mică serie tipărită, dar și în varianta digitală. De asemenea, ghidul-rețetar își propune să fie un instrument de conștientizare de către publicul larg și specialiștii în domeniu în legătură cu semnificația culturală și istorică a tencuielilor interbelice.

„Reţetarul de tencuieli al Ruxandrei Sacaliş şi al echipei de lucru reprezintă un pas foarte interesant şi util pentru restaurarea şi întreţinerea patrimoniului construit în perioada interbelică. Onestitatea demersului întreprins de echipele participante – meşteri şi arhitecţi – dezvoltă în viitor un proces extins şi un sistem de comunicare adecvat pentru a da o şansă reală unei culturi pe care Bucureştiul construit încă o are şi pe care o putem îmbogăţi. Experimentul şi cercetarea se pot face şi în grupuri mici, cu profesii diverse, care comunică bine între ele. Vă invit să încercăm, este o şansă pentru viitoarele texturi arhitecturale de care toţi avem nevoie. Atenţie, domeniul este inepuizabil”. – arhitect Şerban Sturdza, şef de proiect.

Un proiect al Fundaţiei Pro Patriomonio
Șef de proiect: arh. Șerban Sturdza
Coordonator documentare: arh. Ruxandra Sacaliș
Coordonator ateliere practice: arh. Andreea Machidon
Documentare fotografică: arh. Andrei Mărgulescu
Editor ghid: Mirela Duculescu
Design grafic: Mona Petre

Proiect co-finanțat de: AFCN.
Parteneri: Cella Cosimex, Institutul de Speologie, Hasit, Nod makerspace, sala MATER – Biblioteca de Materiale, Theda Mar şi Universitatea Tehnică de Construcții București


Nod makerspace este un hub de spații de co-working, makerspace, ateliere de lemn şi metal, studio-uri private și spații de întâlniri și evenimente. Echipa Nod makerspace a dezvoltat o serie de proiecte cu impact, printre care: MATER – prima bibliotecă de materiale din România și Europa de Sud Est sau Level-Up – primul accelerator dedicat makerilor antreprenori din România. Nod makerspace a câștigat Best Coworking Space din România 4 ani la rând la CESA.

Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale. Fundația Pro Patrimonio susține ideea că patrimoniul este responsabilitatea fiecărui cetățean.
Pro Patrimonio desfășoară câteva programe de importanță națională și internațională: 60 de biserici de lemn; Conacul Neamţu din Olari; Casa G. Enescu din Mihăileni; Vila Golescu din Câmpulung Muscel și colecţia de design și meșteșug Honest Goods etc. Fundația încearcă, printre altele, să creeze o rețea de centre de meșteșuguri pe lângă monumente (conacul P.P. Carp, Țibănești, Iași) etc.

*Fb event
propatrimonio.org

Legende foto:
1 – Colaj de texturi interbelice pieptănată, șlefuită, șpițuită și profil decorativ tras. Credit foto: Andrei Mărgulescu
2 – Exemplu spread Ghid Reţetar de Tencuieli

Articol conex:

Texturi uitate – Bucureștiul Interbelic. Dezbatere în cadrul Zilelelor Patrimoniului European la București

1