Asociația Culturală MATKA anunță lansarea proiectului SATELIT, o inițiativă prin care își propune, alături de partenerul său instituțional, Muzeul Național Tehnic Prof. Ing. „Dimitrie Leonida” din București, să sprijine inițiativele tinere, emergente și interdisciplinare de pe scena de artă contemporană din România.
Lansarea are loc concomitent cu vernisajul expoziției de grup „How To Trust A Simulation?”, pe 27 septembrie, la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din București, între orele 18:00 și 21:00.
Asociația MATKA merge dincolo de simpla utilizare a spațiului de la muzeu pentru a organiza expoziții de artă și îl transformă în așa fel încât să servească nevoilor artistelor și artiștilor invitați să creeze și să expună pe parcursul următoarelor trei luni la muzeu. Lucrările de amenajare ale sălii unde vor avea loc expozițiile au fost realizate de echipa asociației cu ajutorul arhitectului Vlad Stoica.
„M-a bucurat foarte mult propunerea Asociației MATKA de a colabora, pentru că putem activa împreună noi tipuri de public la muzeu. Prin colaborarea cu asociația, avem șansa să schimbăm percepția publică conform căreia muzeele sunt simple spații de arhivare a patrimoniului. În următoarele luni, ne propunem să testăm modalități noi de a interacționa cu publicul și să atragem, astfel, mai mulți tineri la muzeu,” explică Laura Albani, directoarea Muzeului Național Tehnic Prof. Ing. „Dimitrie Leonida”.
Expoziția de grup „How To Trust A Simulation?” este prima dintre cele trei programate pentru toamna acestui an în cadrul SATELIT. Curatoriată de Lea Rasovszky (artistă și curatoare independentă), Mihaela Cîrjan (manager cultural și curatoare independentă) și Georgia Țidorescu (curatoare independentă), expoziția are în centru conceptul de simulare și comentează fuziunea dintre cercetarea științifică și experiențele personale.
În amalgamul de senzații contradictorii, impresia unei conexiuni fără precedent mediată digital este dublată de cea a izolării și eșecului. În fundal, științele anunță pericolul încălzirii globale, cea de-a șasea extincție în masă și pregătesc terenul pentru colonizarea altor planete ca soluție de rezervă.
O schimbare de perspectivă apare ca necesară în acest cadru: o redefinire a intențiilor și relațiilor care ne ghidează în lume, bazată pe intuirea unei precarități care caracterizează existența.
Printre subiectele abordate în cadrul expoziției se regăsesc legătura dintre geografie și industriile invazive în creștere, arhivarea memoriei și moștenire digitală, conflictele geopolitice mediate tehnologic care ne influențează viața de zi cu zi și procesul de încercare și eroare pe care îl implementăm în diferite aspecte ale vieții noastre.
„Ne bucurăm să existăm cu acest spațiu de tip playground, chiar în interiorul unui muzeu fascinant din toate punctele de vedere, care reprezintă o parte mai puțin cunoscută a Bucureștiului. Satelit răspunde nevoii noastre de a crea spații independente, versatile, chiar surprinzătoare, și de a le oferi artiștilor, inițiativelor artistice de tot felul, din medii și tehnici variate.
Deschiderea instituțiilor muzeale de profile diferite către arta independentă a momentului este poate cel mai natural gest de solidaritate în fața condițiilor de precaritate cu care se confruntă întreaga comunitate artistică și cultura în general. Sperăm să facem parte din și să auzim de cât mai multe astfel de intersecții colaborative, generatoare de proiecte complexe și actuale,“ – adaugă Lea Rasovszky, co-fondatoarea Asociației MATKA și curatoare a expoziției de grup „How To Trust A Simulation?”.
Despre artistele și artiștii implicați în expoziția de grup „How To Trust A Simulation?”
Ana Avram, n.1999, trăiește și lucrează în Cluj-Napoca, România. Practica sa artistică propune negocierea de realități în contexte spațiale prin intermediul instalațiilor și sculpturilor situate la granița dintre materialitate și meta-realitate. Este interesată de suprapuneri nefirești de obiecte și elemente familiare, ce reprezintă rezultatul unui proces de mediere internă, în interiorul limitelor impuse de fizicalitate. Crede cu tărie în creația și cercetarea intuitiva, care au ca punct de plecare amalgamul aflat la nivelul subconștientului, produsul creativ fiind doar o încercare sinceră de a-l aduce la suprafață și de a-l clarifica.
Andrei Arion, n. 1996, trăiește și lucrează în București. A absolvit cursurile de licență ale Facultății de Arte și Design din Timișoara, secția Foto-Video, dar în practica sa artistică predomină sculptura și instalația. Andrei este interesat de legăturile dintre anumite evenimente și amintiri din propriul trecut și perspectiva absurdă a unui alter ego aflat încă în copilărie. Lucrările sale sunt instrumente imaginare care au un scop foarte precis, dar sunt realizate în așa fel încât ridică o mulțime de obstacole atunci când vine vorba de atingerea acestui scop.
Ciprian Ciuclea, n. 1976, Timișoara, este un artist vizual stabilit în București. Este interesat de proiecte interdisciplinare care se concentrează în principal pe caracteristicile conceptuale ale receptării. Temele pe care le explorează sunt strâns legate de aspectele sociale ale comunicării, interpretarea mesajelor, astrofizică și fizică teoretică, contemplare și supraveghere, puse în relație cu aspectele științifice ale existenței umane.
Hortensia Mi Kafchin, n.1986, trăiește și lucrează în Berlin. Artista are un canon distinctiv de motive care, asemenea unui caleidoscop, reflectă mediul vizual tip colaj al erei mediatice în care trăim. Iconografia sa este fascinantă prin felul în care știința și science fiction-ul se îmbină cu miturile antice, în lucrări realizate în diferite medii, de la desen, la pictură, artă digitală, sculptură și instalație. Lucrările sale au fost expuse internațional în numeroase expoziții prestigioase și fac parte din colecțiile unor instituții precum Centre Pompidou, Collection Deutsche Telekom, Hort Family Collection sau Ludwig Museum.
Adrian Ganea, n.1989, trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Practica lui variază de la scenografie de teatru la sculptură și animații 3D. Lucrează în general în domeniul artelor performative, fiind interesat în special de cultura digitală. Îl preocupă în mod deosebit cum se pot materializa diverse forme de ficțiuni prin subiectivitatea tehnologiilor. În general își compune lucrările în încercarea de a crea spații liminale, construind decoruri, lumi digitale și simulări în care granița dintre intangibil și material devine ambiguă.
Flaviu Rogojan, n.1990, este artist și curator din Cluj, România. Lucrările sale folosesc referințe din știință, tehnologie, și cultura online pentru a pune întrebări despre societate și cultură, atât în viața noastră online cât și offline. Informații obscure sau povești despre diverși cercetători sunt adesea puncte de plecare pentru Rogojan, care împletește în proiectele sale diferite narațiuni și ficțiuni.
Lucia Ghegu, n. 1990, Zimnicea, Ro, a studiat inginerie, arte plastice și design industrial, dar desenul a fost întotdeauna o parte importantă a muncii sale. Ea alege desenul ca soluție împotriva tendinței de hiper-tehnologizare, fiind o reacție imediată, spontană, o notă rapidă, prin care poate înțelege relațiile dintre ea și lumea exterioară. În ultimii ani, practica artistică a Luciei s-a dezvoltat în domeniul designului de obiect. Artista construiește obiecte care respectă regulile esteticii, dar a căror funcționalitate este pusă sub semnul întrebării.
Mihaela Vasiliu trăiește și activează în București sub pseudonimul Chlorys, o entitate muzicală și vizuală. A studiat artele vizuale la Departamentul de Imagine Dinamică și Fotografie la Universitatea de Arte București. O mare parte a activității o desfășoară pe scena de clubbing, ca DJ și promoter de party. A expus de asemenea, în cadrul unor galerii de artă precum Suprainfinit Gallery, Anexa MNAC, Ivan Gallery, Rubik Space și Atelier35.
Nicoleta Mureș, n. 1996, locuiește și lucrează în Cluj-Napoca, Romania. Practica ei este o observare continuă a corpului virtual în diferite situații legate de stres, anxietăți, frică. Scopul ei este să investigheze în continuare posibilitățile și limitările care pun carnea, fie că este reală sau digitală, în centrul atenției. Imaginile ei prezic un viitor distopic, în care oamenii trebuie să se confrunte cu emoții ireale, izolare, dezincarnări, în timp ce sunt influențați de modul în care tehnologia alimentează dorința umanității de a consuma.
Celelalte două expoziții care vor fi prezentate în cadrul programului curatorial SATELIT de la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din București aparțin colectivelor Kinema Ikon (coord. Călin Man, Alex Halka, Bogdan Dinu, Gheorghe Iosif) din Arad și AICI ACOLO (Edith Lázár, Thea Lazăr și Flaviu Rogojan) din Cluj.
SATELIT este un proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
SATELIT este co-finanțat de Primăria Municipiului București, prin ARCUB, în cadrul Programului București acasă 2023.
Despre Asociația MATKA
MATKA este o organizație non-guvernamentală, non-profit, care îmbină empatia pentru un mediu social în urgentă nevoie de dezvoltare cu energia segmentului cultural și artistic, aflat în continuă expansiune și concretizare.
Încă de la înființarea sa, la începutul anului 2016, MATKA activează în principal în domeniul promovării educației prin cultură, unde dezvoltă practici de lucru și de colaborare cu grupuri de persoane care provin din comunități defavorizate sau situații vulnerabile. Totodată, activitatea MATKA se concentrează și pe domeniul editorial, susținând de-a lungul timpului producția mai multor publicații culturale și de artă. În mod natural, activitatea MATKA s-a extins și spre alte zone de interes și de acțiune adiacente activității incipiente, în special spre susținerea și promovarea artei și culturii contemporane.
