Primăria Reșița anunță deschiderea noului Centru Multifuncțional către publicul larg cu o expoziție realizată împreună cu Fundația Plan B – un eveniment care aduce în prim-plan o lucrare monumentală (900 × 250 cm) realizată de Șerban Savu și recompusă sub forma unui mozaic de către Cristian Rusu.
Lucrarea poate vorbi despre felul în care reconstruim viitorul din fragmentele trecutului , dar și despre transformarea unei comunități precum cea reșițeană, marcată de istorie industrială, tranziție și redefinire identitară.
Context critic
Despre cei doi artiști scrie criticul italian Pier Paolo Pancotto, în volumul Cristian Rusu e Șerban Savu, Reenactment. Ricostruire il passato (Roma, 2024), traducere din limba italiană de Cristian A. Damian:
„Cristian Rusu (n. Cluj, 1972) și Șerban Savu (n. Sighișoara, 1978) locuiesc amândoi la Cluj. Cel dintâi este scenograf și artist vizual și predă la Facultatea de Teatru și Cinematografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar cel de-al doilea este pictor. Deși diferiți ca experiență individuală și profesională, cei doi împărtășesc aceeași identitate culturală, același patrimoniu de cunoștințe și același background formativ.”
Amândoi au trăit în tinerețe experiența comunismului și au fost martori ai transformărilor care au urmat căderii regimului – o tranziție lentă, în care formarea lor artistică s-a desfășurat într-un context încă relativ izolat de scena artistică internațională.
Nașterea proiectului: Reenactment. A Reconstruction for the Past (2016)
Proiectul s-a născut în cadrul programului expozițional 2015–2016 al Galeria Plan B, care marca zece ani de existență a spațiului din Berlin.
Punctul de plecare al monumentalei picturi în acrilic pe gipscarton a fost mozaicul care decora odinioară fabrica Steagul Roșu din Brașov – un simbol al industriei socialiste.
Pornind de la documentația fotografică disponibilă:
• Șerban Savu a recreat mozaicul sub forma unei picturi murale de mari dimensiuni.
• Cristian Rusu, împreună cu aceeași echipă de muncitori care construise anterior structura arhitecturală concepută de Mircea Cantor pentru galeria berlineză, a demolat pictura.
• Lucrarea a fost făcută bucăți, împachetată în pungi ziplock (asemănător fragmentelor din Zidul Berlinului păstrate ca suvenir).
• Fragmentele au fost trimise la Cluj și reconstruite în spațiul galeriei asemenea unui vestigiu arheologic reconstituit.
O meditație despre memorie și comunitate
Gestul artistic transformă pictura într-un obiect arheologic contemporan. Demolarea și reconstrucția devin acte simbolice:
• distrugerea ca formă de conservare,
• fragmentarea ca metodă de înțelegere,
• reconstrucția ca act de asumare a trecutului.
Pentru Reșița – oraș cu o puternică identitate industrială și cu propriile sale „ruine” simbolice – această lucrare capătă o rezonanță aparte. Expoziția devine nu doar un eveniment artistic, ci și un spațiu de reflecție asupra memoriei colective și a modului în care comunitățile își reconstruiesc sensul.
Loc: Bld. Revoluția din Decembrie nr.40 ( Centrul Multifuncțional Reșița )
Partener: Fundația Plan B
Centrul Multifuncțional Reșița
Finalizat la finele anului 2025, ca proiect derulat pe fonduri europene, Centrul multifuncţional din cartierul reșițean Lunca Pomostului a fost ridicat pe amplasamentul fostului bazin de înot, după doi ani de lucrări. Cu o suprafață construită de 2674 mp și o suprafață desfășurată de 4226 mp, acesta este format din două corpuri de câte două etaje, fiind destinat să găzduiască atât activități socio-culturale și educative (club de lectură, filme motivaționale, workshop-uri, spectacole, expoziții, zone de co-working, ateliere de dezvoltare personală și profesională), cât și activități ce pun în mișcare oamenii si îi încurajează spre un stil de viață sănătos (sporturi convenționale, în sala de sport multifuncțională: baschet, tenis, volei, handbal, fitness etc. și sporturi neconvenționale: arte marțiale, cursuri de dans, yoga etc). Proiectul (a cărui valoare s-a ridicat la cca. 6 milioane de euro, din care un sfert au fost asigurați de Primăria Reșița) a inclus și modernizarea arterei rutiere dintre zona defavorizată Mociur și bariera de la Aquacaraș.
-
+6
„A fost un proiect foarte complicat, mai ales prin prisma unor elemente de arhitectură și a soluțiilor de structură de rezistență realizate în premieră. (…) Este o clădire realizată în stil industrial, foarte mult gri, cărămidă refractară, metal și sticlă. Astea sunt elementele predominante cu care s-a realizat această structură.
Este un proiect făcut pe amplasamentul vechi al bazinului de înot din Lunca. La vremea respectivă, când aveam în minte să facem acest proiect, ne-am dat seama că Reșița are un bazin olimpic foarte bun și nu era cazul să mai facem un bazin de înot, pentru un oraș de talia Reșiței unul fiind absolut suficient. Mai cu seamă dacă ne gândim că, de exemplu, Timișoara nu are, cum avem noi, bazin olimpic.
În spatele nostru sunt și cele cinci terenuri de tenis și știam că pe perioada de iarnă sau în perioada ploioasă din timpul verii, tinerii n-au unde să facă antrenament sau să joace tenis. Acest teren este adaptat și pentru handbal, volei, baschet. În același timp, clădirea acomodează câteva săli de seminarii, conferințe, pe care, la fel, le punem la dispoziția reșițenilor. În diverse situații pot veni și pot să facă diverse activități aici.
Aș mai menționa că la etajul doi este și o terasă generoasă, cu câteva tribune, unde sperăm să facem pe timp de vreme bună, vara, să facem spectacole sau chiar prezentare de filme și așa mai departe.” – Ioan Popa, primarul municipiului Reșița.
