Uranus se întoarce. Simbolic, desigur, dar în forță.
Pe 17 octombrie 2019 vernisăm expoziția de la MNAC dedicată unui cartier masacrat și poveștilor locuitorilor și ale martorilor. Și vor mai fi gata și instalațiile exterioare ce reconstruiesc parțial case demolate. Avem câteva zeci de interviuri, sute de imagini de arhivă. Lucrăm concomitent la platforma online, la macheta zonei, la construirea instalațiilor, la expoziția în sine.
Despre proiect, găsiți mai multe date aici.
Ne-am gândit să vă mai povestim puțin despre diferitele subiecte și activități. Cu unele va trebui să fim gata pentru expoziție, altele fac parte dintr-un proiect pe termen mai lung.
De exemplu, am încercat să punem în context o operațiune ce nu a fost un act izolat de nebunei, ci parte a unui program de completă refacere a unei țări: orașe, sate, peisaj și, bineînțeles, oameni.
Iată un detaliu de sistematizare a zonei centrale a orașului Orăștie. Propunerile pentru intervenții vizau etape succesive: 1976-1980 și după 1980. O parte dintre acestea au fost realizate.
Se remarcă elementele obișnuite ale noului tip de centru civic: esplanada, casa de cultură, sediul politic-administrativ (sediul PCR, în primul rând), hotelul partidului, fronturile de blocuri noi. În partea de jos a imaginii, restul de oraș vechi.
Cercetare: Irina Tulbure. Sursa imaginii: Arhivele Naționale ale României, București
E greu să nu te cuprină din nou revolta când vezi decretele și hotărârile (deși acestea nu conțin decât o parte din ceea ce s-a făcut de fapt). Mihai Burcea a cercetat o grămadă de arhive. Prezentăm aici un fragment dintr-o listă de exproprieri și demolări pentru construirea Centrului Civic. Mii de tragedii într-o listă seacă.
Sursă: Arhivele Naționale, Fondul CC al PCR – Gospodăria de Partid, dosarul 4-1984
La intrarea de la MNAC așezăm o fantomă. O casă care a fost demolată, dar despre care nu avem destul de date pentru a o reconstrui altfel decât ca siluetă diafană. Chiar și așa, ne place cum revine chiar în Coasta Casei Poporului.
Interviurile cu locuitorii sunt întodeauna emoționante. Aici, Iris Șerban și Dorothee Hasnas discută cu Crenguța Roșu (n. Câmpian), locuitor în blocul de pe Strada Mihai Vodă 55, bloc demolat în 1983.
Blocul din Mihai Vodă 55. Reconstituirea situație urbane dispărute, suprapusă cu desenul actual al aleilor din Parcul Izvor
Blocul din Mihai Vodă 55. Fotografie din 1976, arhiva personală a Crenguței Roșu (n. Câmpian). Uitați-vă bine la ornamentele de peste ușa de intrare.
Mașina Timpului. După demolare, reconstrucție. Blocul Crenguței este subiectul uneia dintre instalațiile din spațiul public.
Reconstruire la scara 1:1. Ornamente din ipsos pentru reconstruirea fragmentului de bloc.
Proiectul este în mare măsură și despre ceea ce se întâmplă azi. Fotografia lui Mugur Grosu de mai jos nu e de la demolările lui Ceaușescu, ci de la distrugerea Halei Matache. Cine uită, repetă, chiar și într-un regim politic complet diferit, și chiar și în urbanism și politici urbane.
*Fb event
Articol conex:
URANUS ACUM. Expoziție, arhivă digitală și instalații în spațiul public
CREDITE
Organizatori: Revista Zeppelin, IDEILAGRAM, Ordinul Arhitecților București
Parteneri: Muzeul Național de Artă Contemporană, Academia Română, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, Rigips
Proiect cultural susținut de către Administrația Fondului Cultural Național – AFCN
„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
Proiect cultural finațat de către Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul Arhitecturii
