Pe 5 februarie 1990 se re-fonda Muzeul de la Șosea având o nouă titulatură – Muzeul Țăranului Român. Recunoașterea pe care a câștigat-o se datorează viziunii fondatorului său, Horia Bernea, fiind singurul muzeu de autor din România și un loc favorabil individualităților. De asemenea, este unul din puținele muzee din țară al cărui patrimoniu imaterial este re-vizitat și re-interpretat în proiectele artistice ale unora dintre specialiștii săi.
Luni, 5 februarie 2018, la împlinirea a 28 de ani de la re-fondare, prietenii Muzeului sunt invitați să sărbătorească cu povești, cărți și multă muzică bună. Intrarea este liberă.
De la ora 17, cei mici vor descoperi lumea expoziției Cu Tenda**, iar apoi se vor strânge în cort pentru a-l asculta pe papu Yioryi.
Vini paplu di la puț,/ Ncâlar pi yumâruț,/ Yumâruțlu ni-anvițat, / Deadi paplu pisti cap!
Călare pe-un măgăruș (imaginar, dar tot năstrușnic, ca cel din poezie), paplu Yioryi/ bunicul Gheorghe le va spune povești copiilor aromâni, în cortul din expoziția Cu Tenda din Sala Foaier care se va umple cu lamni, bușurăț miri, arapi, furi, dafni, amirăruși – personaje înfricoșătoare, dar și încântătoare, care populau pe vremuri, se spune, munții în care aromânii își aveau cuiburile.
Cu Tenda este un proiect european care explorează culturile din sud-estul european, cu un accent pe cultura comunităților aromâne, continuând demersurile inițiate de Irina Nicolau la începutul anilor 2000.
De la ora 19, la Clubul Țăranului, aflăm de la Călin Torsan (Secția Educație muzeală) cum se scrie o carte despre fluiere și ascultăm cum se cântă o carte despre OM – altfel spus, lansăm cartea Omul cu fluier.
Nașterea Muzeului Țăranului mă găsea pe străzi, cu pălăria în față, ca muzicant stradal. Un om cu fluier… La 28 de ani distanță se va-ntâmpla așa: voi fi pe scena Clubului Țăranului, iar pălăria îmi va sta pe creștet. Omul cu fluier (editura Martor). O carte ciripită de Călin Torsan.
De la ora 20, la Clubul Țăranului, avem Trei parale în concert.
Trei parale este un grup bucureștean de muzică tradițională cunoscut datorită proiectelor sale revivaliste dedicate muzicilor urbane de secol XIX sau repertoriului pastoral românesc.
Formația lucrează în paralel la câteva proiecte diferite de reconstituiri muzicale, în parte publicate pe compact-discuri: Bazar (muzici urbane de sec. XIX din Moldova și Valahia), Ciobanul care și-a pierdut oile (cântări de origine pastorală), Balade vitejești. Coordonator este Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeul Țăranului Român și poliinstrumentist în cadrul formației.
Concertul pe care grupul îl va susține de Ziua Muzeului va dezvălui publicului legătura dintre experiența în munca de cercetare etnologică și activitatea concertistică.
Bonus:
Vrei să afli cum trăiește un muzeu? Ca orice alt muzeu, și Muzeul Țăranului Român trăiește asemenea unui personaj viu. Muzeul este curios – caută răspunsuri prin cercetări de antropologie rurală și urbană; Muzeul păstrează zestrea comună – conservă, restaurează și documentează obiecte vechi și noi de patrimoniu; Muzeul construiește amintiri – explorează istorii vizuale prin sertarele Arhivei de Imagine; Muzeul se joacă – de-a pictorii, de-a povestitorii, de-a cusătorii, de-a visătorii la Atelierul de Creativitate. Muzeul adună oameni, lucruri, întâmplări.
Tot pe 5 februarie se lansează Muzeul [in]vizibil. Șantier de explorări #3,, ce prezintă scurte exerciții de memorie, imaginație și creativitate, materiale video prin care instituția poate fi alături și de vizitatorii virtuali. În fiecare zi de 5 a fiecărei luni, va fi lansat un nou episod din seria Muzeul [in]vizibil #3.
*
În 1990, Ministrul Culturii, Andrei Pleșu îl numește la conducerea Muzeului de la Șosea, pe pictorul Horia Bernea, cel care timp de 10 ani, împreună cu echipa sa, va reașeza colecția înstrăinată în anii comunismului și va face „să renască un muzeu centenar” (Irina Nicolau).
În anul 1996, a venit și marea recunoaştere internaţională: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Până în prezent, Muzeul Țăranului Român este singurul din România care deține această distincție în patrimoniul său.
Prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi, dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme, colocvii și seri culturale etc.), Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
.*.*
Expoziția CU TENDA este unul dintre produsele culturale de referință ale proiectului european „CU TENDA” („călătorind cu cortul”) – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of southeastern Europe], co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene (2015-2019), derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria. Expoziția urmează să fie itinerată din aprilie 2018 și în țările partenere.
Acest proiect este realizat cu sprijinul Comisiei Europene. Comisia nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite, acestea aparțin în totalitate beneficiarului finanțării.
