8 mai 2022, ora 17:00, la ARCUB – Hanul Gabroveni
O instalație performativă stratificată, cumulativă și imprevizibilă, născută în urma unor cercetări colective ale unui grup mixt de artiste. Mame, fiice și colege de breaslă, te invită timp de trei ore pe un teritoriu performativ și participativ, precum pământul care atrage, susține, vibrează, creează, ne hrănește și se deschide.
O hartă a dorințelor, un joc în care descoperi regulile și urmărești propriile nevoi. O călătorie ghidată de întrebări.
Cine este o mamă bună? Cine este o mamă rea? Dacă te strâng foarte tare în brațe îți iese sufletul? Tu cum faci când scoți limba? Ai văzut-o vreodată pe mama ta plângând? Tu cum faci când scoți limba? Ce vrei să fii când vei fi mare? Cum te-ai născut?
Această producție a luat naștere în 2021 în cadrul unui proiect de rezidențe artistice în care 7 artiste-mame si o artistă-fiică au explorat colectiv maternitatea prin lentila propriilor practici și a crescut organic în 2022 în cadrul unui nou proiect de producție. Cercetarea coregrafică, metoda feldenkrais, dans-terapia, improvizația în muzică și mișcare, atelierele tactil-kinestezice, filmul, modelajul, desenul și scrierea creativă, au fost explorate într-un continuum muncă-joacă, integrând energia creativă a copiilor, nevoile lor de îngrijire și atenție, interesele artistice și nevoile mamelor. Bunici, mame, copii, colege de breaslă și tați au luat parte la multiplele laboratoare organizate la AREAL, reprezentând o continuă sursă de inspirație și confirmare a unor nevoi puternice de îmbrățișare a haosului maternității.
”Aici este ok să întrupezi toate părțile de care ai fost deposedată și să descoperi corpuri materne în toată complexitatea lor: educate, sofisticate, nepricepute. Asumate exact așa cum suntem: trase, împinse, lovite, susținătoare, sălbatice sau atingătoare. Este ok să naști și să te naști în același timp. Noi, mame, dilatate, grele, ușoare, ne pierdem granițele, suntem mișcate de organe, râvnim contradicțiile și ne hrănim din ele. Ne izbim, iubim paradoxul, imprevizibilul, logica unei alte ființe. Reînvățăm o comunicare primară, între noi, femei, și între noi și copiii noștri, unde ancestralul ne ghidează, unde reperele sunt comunicarea corp la corp, limba, mușcatul, păstrarea teritoriului, tactilitatea, sexualitatea.
Dacă nu putem să acceptăm aceste straturi din noi, dacă nu ne lăsăm fața și corpul cutreierate de emoții, limba va pierde capacitatea de a comunica, buzele de a accepta viața, dinții de a se proteja de imprevizibil, pielea de a ne feri de ceea ce nu suntem noi.” – [m]others
În 3 cuvinte, instalația s-ar numi Tenis, Paste și Deleuze. Gilles știa multe despre transformarea senzațiilor, despre reprezentarea corpului în complexitatea devenirii lui, printr-o pictură sculpturală care îl mișca din interior. Doar o mamă poate construi un spectacol după textele lui Deleuze în timp ce gătește și veghează activitățile fiecărui copil. Într-o zi plânge atât de tare, încât se prăbușește la pământ cu tot cu aspirator. O mamă plânge și râde în același timp.
Curator proiect: Alexandra Bălășoiu
Concept și direcție artistică: Valentina De Piante
Creat și performat de: Alexandra Bălașoiu, Oana Băluță, Mădălina Dan, Valentina De Piante, Loredana Larionescu, Teodora Morosanu, Laura Murariu, Silvia Niculae, Diana Spiridon
Compoziție, sound design și voce live: Teodora Moroșanu
Suport dramaturgic: Ivana Ivkovic
Scenografie: Silvia Niculae
Asist. Scenografie: Eliza Voiculescu, Irina Ursea
Light design: Alexandros Raptis
Grafică: Oana Băluță
Video: Silvia Niculae
Producători: Alexandra Bălășoiu și Cristina Ispas
Un proiect Indie Box.
Găzduit de: AREAL – spațiu pentru dezvoltare coregrafică
Sprijinit de: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Rezervările se fac orin acest formular , iar prețul unui bilet este de 30 lei. Copiii și persoanele din Ucraina beneficiază de acces gratuit.
