Text: Ioana Calen
Apariția oglinzii și a utilizării ei pe scară largă în Europa secolului al XVII-lea a catalizat apariția conștiinței de sine și a sentimentului individualității, pregătind astfel geneza statelor naționale în Europa și a evenimentelor ulterioare. Un alt upgrade în conștiința colectivă a apărut odată de difuzarea primei fotografii a Pământului făcută din spațiu pe 24 octombrie 1946, imagine care a schimbat pentru totdeauna relația omului cu planeta, dar și cu spațiul cosmic. În aceeași perioadă au apărut primele manifestări ale conștiinței ecologice și primele mari proiecte în acest domeniu în timp ce, la nivel cultural, civilizația umană se transforma rapid în satul global propovăduit de Marshal Mc Luhan. Oamenii au început să călătorească, să se simtă mai degrabă cetățeni ai planetei decât să se definească prin apartenența la o națiune, dezvoltând un sentiment de solidaritate la nivel de specie, dincolo de limitele geografice, culturale, rasiale etc.
Foto: Nelly Ben Hayoun and super k sonic booum Gold 2. Foto: Chris Foster
Misiunile din ce în ce mai ample de explorare spațială au împins această poziționare a omului față de spațiu la limitele superioare atmosferei planetei, insuflându-i astfel o conștiință intergalactică, de cetățean al spațiului cosmic, spațiu din ce în ce mai familiar într-o cultură a infotainment-ului în care oamenii privesc live, pe internet, cele mai importante misiuni ale agențiilor spațiale. Cultura populară este infuzată în toate straturile ei de această nouă paradigmă ce alimentează un corp uriaș de opere cinematografice, literare și artistice. La nivel antreprenorial, companii precum Virgin Intergalactic sau Mars One sunt încercări de popularizare a călătoriilor spațiale oferind oamenilor obișnuiți servicii turistice sau alte tipuri de oportunități de călătorie în spațiu. O linie de business separată constă, la companii precum Mars One, în capital obținut din donații pe baza unor ample campanii de marketing și comunicare în jurul unei misiuni spațiale pentru care nu s-au găsit încă răspunsuri logistice.
Foto: Bas Lansdorp, Proiectul Mars-One
Cea de-a patra ediție a bienalei de artă și tehnologie de la Trondheim – Meta.Morf 2016 – prezintă o serie de expoziții, concerte, conferințe, proiecții cinematografice și dezbateri ce au în centru omul în calitatea lui de călător interstelar, relația acestuia cu spațiul cosmic ca oglindă a spațiului interior – ficțiune, temeri și visuri, proiecții mitologice și filosofice. În cadrul conferințelor Meta.Morf și-au prezentat lucrările atât artiști ce explorează transdisciplinar tematica culturii spațiului, cât și oameni de știință și antreprenori ca Bas Lansdorp, fondatorul Mars One, a cărui prelegere a stârnit reacții controversate în sală. Expoziția centrală de la Trondheim Kunstmuseum, „Nice To Be on Orbit”, prezintă o selecție de proiecte ludice, poetice, însă construite pe o bine documentată fundație științifică. Expoziția este deschisă de o tabelă care anunță plecările într-un aeroport al minții către destinații filosofice, literare, arhitecturale sau mitologice – Narnia, Gotham City, Galaxy, Utopia, Metropolis, Abyss sau Tetrahedral City snellunt câteva dintre destinațiile posibile.
Foto: Alicia Framis: „Departure Board”. Foto: Monica A. Svorst
Lucrarea Aliciei Framis, „Departure Board”, atinge unul dintre cele mai sensibile puncte ale imaginarului uman – posibilitatea transcenderii lumii și convențiilor culturale actuale.
Artistul argentinian Tomás Saraceno și-a dedicat ultimii zece ani cercetării structurilor zburătoare, habitaturi aeriene și structurilor suspendate în cadrul unei rețele deschise de colaborare și educație ecologică. Proiectul „Aerocene” constă într-o serie de sculpturi gonflabile care plutesc în cea mai sustenabilă călătorie în jurul planetei fără motoare, devenind flotabile cu ajutorul căldurii solare și a radiațiilor infraroșii de pe suprafața pământului, deplasându-se cu ajutorul vântului.
Foto: Tomás Saraceno– Aerocene. Instalația la Grand Palais, Paris, în timpul UN COP21 Climate Summit din 2015. Prin bunăvoința artistului; Tanya Bonakdar Gallery, New York; Andersen’s Contemporary, Copenhagen; Pinksummer contemporary art, Genoa; Esther Schipper, Berlin. © Tomás Saraceno
Privindu-le suprafața reflectorizantă plutind la mare înălțime, oamenii sunt față în față cu reflecția unei societăți incapabile să eficientizeze sursele naturale de energie, dependentă de combustibili fosili și bolnavă din cauza poluării.
Foto: Tomás Saraceno – Aerocene la Meta Morf. Foto: Monica A. Svorst
Lucrarea artistei italiene Pamela Brenda, „Reaching for the stars”, este o colecție de artefacte – fotografii, atlase ale universului, hărți astronomice, jurnale de bord, manuale de zbor – ce explorează clișee vizuale și culturale în generarea istoriei și a înțelegerii acesteia, atât din punct de vedere personal, cât și colectiv. Videoinstalația lui Johannes Langkamp aduce în actualitate problema erorilor și iluziilor de percepție spațială elucidate de fizicieni precum Giordano Bruno, Johannes Kepler şi Galileo Galilei, pe care le-am depășit doar din punct de vedere cultural, dar nu și din punctul de vedere al percepției. Privind cerul, suntem în continuare tentați să credem că soarele se deplasează, vocabularul care ține de timp și fazele zilei păstrându-şi formele atavice, preștiințifice. Langkamp documentează un experiment imaginar în cadrul căruia corectează, prin instrumente vizuale, această eroare de percepție.
Artistul britanic Andie Gracie a expus una dintre lucrările rezultate din The Deep Data, proiectul experimental de prototipare și cercetare a explorării spațiului îndepărtat și speciile extremofile, organisme model și astrobiologie.
Foto: Tomás Saraceno – Aerocene la Meta Morf. Foto: Monica A. Svorst
„Drosophila titanus” este un proiect în curs de desfășurare de selecție artificială în cadrul acestei specii cu scopul de a produce o serie de exemplare care să se poată adapta la condițiile de viață de pe Titan, cea mai mare lună a planetei Saturn, cu multe elemente în comun cu planeta noastră – are continente, vânt, ploaie, atmosferă. Deși, din punct de vedere științific, proiectul este departe de succes, acesta reprezintă un bun comentariu la experimentele actuale de a adapta diferite tipuri de organisme la condițiile de mediu din spațiu și nu în ultimul rând posibilitatea adaptării vieții umane la aceste condiții.
Foto: SPACE SUIT TESTING, Astronaut Training Method No. XIII, captură video, Moon Goose Colony 2011 @ Agnes Meyer-Brandis, VG-Bild Kunst 2016 “THE MOON GOOSE ANALOGUE: Lunar Migration Bird Facility” de Agnes Meyer-Brandis a fost comandată de către The Arts Catalyst și FACT, în parteneriat vu Pollinaria. „The Moon Goose Colony, P1“ este un proiect Pollinaria realizat de Agnes Meyer-Brandis.
„The Moon Goose Analogue: Lunar migration Bird Facility”, proiectul artistei germane Agnes Meyer Brandis, este o inițiativă poetică, intertextuală, de a dresa un stol de gâște să migreze pe lună. Artista și-a petrecut câteva luni la o fermă din Pollinaria, Italia, unde a crescut din stadiul de ou în stadiul de adult 11 gâște numite după astronauţi celebri precum Neil, Friede, Juri sau Buzz, le-a învățat să zboare și să se adapteze la un habitat care simula condițiile de pe lună. Instalația constă în artefacte ce susțin ficțiunea proiectului: camera de control, ouăle din care au ieșit puii de gâscă, fotografii din timpul antrenamentelor de zbor și a procesului de „imprinting”. Proiectul face trimitere la cartea The Man in the Moone de F. Gowin, în care protagonistul zboară pe lună într-un car tras de gâște.
Foto: Concert Geir Jenssen aka Biosphere
În programul bienalei au mai figurat proiecții ale unor filme SF iconice, precum și concerte ale unor artiști ca Miwa Matreyek, ale cărei performance-uri îmbină animația, proiecția interactivă și elemente multimedia pentru a crea o experiență narativ-muzicală magică sau Geir Jenssen aka Biosphere, legenda muzicii arctic ambient tehno, care s-a jucat cu loop-uri ambient și drone music susținute vizual de decupaje din filme SF.
Foto: Concert Miwa Matreyek. Foto: Ahrum Hong
Material realizat în cadrul acţiunii bilaterale de parteneriat intitulată: “Hiper Spaces and technology-based forms of Expressions. Meeting the connectors” – fondul pentru relaţii bilaterale – măsura B, în cadrul Programului PA 17/RO 13 “Promovarea diversităţii în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european “, prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014
Parteneri: Asociația Zeppelin (România), PNEK și Atelier Nord (Norvegia)
