Expoziție: 3–19 octombrie 2019 @ Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Acvariu – Str. Monetăriei nr. 3, București
Vernisaj: Joi, 3 octombrie 2019, ora 18
Care au fost experiențele zilnice ale evreilor care se ascundeau de mașina germană de exterminare? Dar ale celor care i-au ajutat riscându-și uneori propria viață? O expoziție ce juxtapune aceste două perspective distincte, dar totuși interconectate va fi inaugurată la Muzeul Național al Țăranului Român pe 3 octombrie, cu o săptămână înainte de Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în România. Expoziția itinerantă prezintă poveștile unor supraviețuitori ai Holocaustului și ale unor salvatori din unsprezece țări, pe fundalul unui context istoric mai amplu. Proiectul este o inițiativă comună a Rețelei Europene Memorie și Solidaritate, Muzeului de Istorie a Evreilor Polonezi POLIN (Varșovia) și Centrului Memorial al Eroilor Tăcuți (Berlin).
Panelul despre Holocaustul din România a fost dezvoltat în parteneriat cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Genocidul evreilor în Europa sfâșiată de război a însemnat pierderea a milioane de vieți omenești. Văzând soarta tragică a evreilor, populația din țările ocupate sau aliate cu cel de-al Treilea Reich, dar și unii germani obișnuiți s-au confruntat cu o dilemă pe care nu și-ar fi imaginat-o probabil niciodată: cum să reacționeze la această atrocitate? Fiecare și-a găsit propriul răspuns, dar puțini au fost cei care și-au oferit ajutorul oamenilor care încercau să supraviețuiască.
Expoziția „Între viață și moarte. Cazuri de salvare a evreilor în timpul Holocaustului” prezintă povești din unsprezece țări europene: Croația, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Lituania, Olanda, Polonia, România, Slovacia și Ucraina. Partea românească a expoziției va înfățișa poveștile lui Andrei Călăraşu și Magdalena Stroe. Andrei Călăraşu era un băiat evreu de 19 ani care a suportat condițiile inumane ale unei călătorii cu trenul de peste o săptămână până la un lagăr de muncă forțată. Își datorează supraviețuirea curajului Vioricăi Agarici, conducătoarea Crucii Roșii locale, care a obligat paznicii de la gara din Roman să deschidă vagoanele și să-i lase afară să respire pe cei care mai erau în viață. Trei ani mai târziu, Magdalena Stroe, pe atunci în vârstă de 15 ani, și-a riscat viața dându-i unei foste colege evreice propriile sale documente, pentru aceasta fiind singura șansă să evite transportarea în gheto-ul din Cluj-Napoca și deportarea în lagărul Auschwitz-Birkenau.
Conturând poveștile supraviețuitorilor și ale salvatorilor, expoziția scoate în evidență complexitatea relațiilor interumane în condiții extreme. Testimonialele sunt prezentate pe un fundal istoric mai larg ce permite o mai bună înțelegere a șanselor de supraviețuire pe care evreii le aveau la fața locului și a posibilităților salvatorilor de a-i ajuta.
Expoziția a fost vernisată în premieră la Bruxelles, deschiderea oficială având loc în sediul Comisiei Europene la 27 ianuarie 2018 (Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului), fiind ulterior prezentată și în Amsterdam, Bratislava, Vilnius, Wrocław și Markowa (un important memorial polonez situat pe locul în care familia Ulma a locuit în timpul războiului până să fie ucisă, împreună cu evreii cărora le oferise adăpost, de către germani).
Expoziția poate fi vizitată în perioada: 3–19 octombrie 2019
Organizatori:
Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate, Muzeul de Istorie a Evreilor Polonezi POLIN, Centrul Memorial al Eroilor Tăcuți din cadrul Fundației Centrului Memorial al Rezistenței Germane
Finanțare:
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al Poloniei, Ministerul Guvernului Federal pentru Cultură și Media (BKM), Germania
Parteneri:
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Muzeul Evreiesc de Stat Vilna Gaon, Memorialul de la Chambon sur Lignon, Mémorial de la Shoah, Muzeul Evreiesc Danez, Institutul pentru Studierea Holocaustului din Ucraina ‘Tkuma’, Castrum Peregrini; Muzeul celui de-al Doilea Război Mondial, Polonia; Institutul NIOD pentru Documentarea Războiului, Holocaustului și Genocidului, Institutul pentru Memoria Națiunii (UPN), Slovacia; Centrul Memorial al Holocaustului, Ungaria
