Ne-am gândit de mai multă vreme să continuăm publicarea online și cu acces liber a unor cărți Zeppelin. Mai ales că, de fapt, majoritatea acestor cărți nu mai sunt disponibile în format fizic. Magic Blocks, cercetarea noastră despre blocurile din perioada socialistă e pe site de ceva vreme. Nu am apucat să mai urcăm și altele. Perioada tristă pe care o traversăm ne-a dat un imbold în acest sens.
E clar că acum avem ceva mai mult timp de citit și reflectat, și avem și nevoie să ieșim din caruselul continuu al știrilor, comunicatelor, spaimelor etc.
Însă și această carte și altele pe care le vom urca în perioada următoare sunt gândite nu doar pentru astfel de vremuri. Le veți găsi și după, și vor forma, sperăm, o secțiune specială a bibliotecii online pe care o construim în ultimii ani: câteva sute de materiale despre arhitectură, oraș, oameni și locurile lor.
„Dincolo de oraș” e o carte dragă. Bine, a fost și o expoziție realizată în același timp și la care am lucrat cu enormă plăcere. Am lucrat la amândouă cu o echipă multidisciplinară, cu arhitecți, designeri,antropologi, urbaniști și activiști – unii dintre ei făcând parte din cel puțin trei categorii.
Cartea a primit o medalie ex-aequo la Bienala națională de arhitectură din 2014.
Despre carte. Mituri și clivaje
Întrebarea fundamentală de la care am pornit este ce mai înseamnă „la țară” azi. Orașele au și ele miturile lor și ne-am și obișnuit să le considerăm teritoriile cele mai mobile, cele mai ahtiate după schimbări și supuse acestora. E adevărat, dacă ne gândim la cantitatea și intensitatea acestor schimbări. Pe de altă parte, orașele sunt și locurile cele mai vizibile, trăim în ele (majoritatea dintre noi) și le discutăm cel mai aprins. Satele și de fapt și orașele mici și periferia, în toate ipostazele sale, sunt mult mai puțin luate în seamă. Faptul că par rămase în urmă (și din multe puncte de vedere, așa și sunt), ne face să nu observăm cât de radicale sunt transformările lor. Cunoscându-le mai puțin, și având în același timp un set de valorizări și prejudecăți mai puternice decât cele privind orașul mare, ne complăcem în povestea „tradiției nealterate”, a „eternității născute la sat”, a „locurilor unde nu se întâmplă nimic” etc. Dar și a „țăranului” care este în română și un termen peiorativ.
E chiar greu de găsit o încâlceală mai mare de contradicții între realitate și percepție decât în cazul teritoriul rural. Acesta și locuitorii săi sunt în același timp celebrați și disprețuiți; nostalgia, mitul naturii, al purității originare se combină cu aroganța noastră, cu clișeele despre periferie, lipsă de cunoaștere, primitivism.
Depășirea variantelor extreme ale imaginii noastre despre ceea ce se întâmplă în afara orașelor– idealizarea și prejudecata cruntă –e importantă și e unul din obiectivele majore ale cărții.
De toate
În mod aparent paradoxal, realitatea e de fapt ea însăși o coliziunea a tuturor extremelor. Teritoriul rural de zi mai e pe alocuri unul al unei relații alții armonioase cu mediul, un ansamblu de locuiri și comunități minunate. Dar e și cel al unor disparități sociale înspăimântătoare (și uneori, zonele cele mai frumoase și păstrate sunt și cele mai sărace). Din punct de vedere administrativ sunt „rurale” și satele pierdute pe coline și suburbiile lăbărțate la marginea orașelor. Abandonul și dezvoltarea sălbatică sunt fețe ale aceleiași monede, și sunt uneori juxtapuse în același spațiu. Comunitățile însăși trec prin schimbări uriașe, datorate imigrației, care, iată, astăzi, nu mai e cea de tip vechi, de la sat la oraș, ci cea internațională, dar și datorită schimbării modului de a se face agricultură, migrației de la oraș către sat, a transferurilor de proprietate etc. Crizele se reflectă, evident, în construcții și spațiu: creșterea satelor, casele de vacanță, dar și casele proprii ale celor migrați, distrugerea arhitecturii vechi și a peisajului natural și cultural.
Altfel
Am vrut să discutăm nu doar despre crize și alte probleme, ci și despre acțiunile bune. Fiecare capitol conține o privire de ansamblu și apoi exemple de proiecte și activități care merg în contra curentului. Vorbim despre dispariția accelerată a patrimoniului construit, dar și despre case sau biserici vechi readuse la viață; despre vilele portocalii dar și despre arhitectură contemporană excepțională; despre migrație și sărăcie, precum și despre drumul de la oraș la țară și despre proiecte sociale.
Încercam atunci să definim și câteva principii esențiale pentru o dezvoltare mai echilibrată a teritoriului rural: recuperarea construcțiilor, dar și al spațiilor și practicilor; modernitatea reflexivă, mai bună decât tradiționalismul obtuz și superficial; și, ceea ce ce arhitecții și intelectualii în general au tendința să uite, să ne gândim bine pentru cine lucrăm, cine sunt și ce își doresc cei care locuiesc sau se duc la țară.
Din 2013 fenomenele s-au intensificat (în toate direcțiile); însă, în esență, credem că problemele și tendințele sunt cam tot aceleași. Vă invităm să le parcurgem împreună.
O puteți citi integral sau o puteți descărca în format pdf aici:
Proiect cultural și editorial finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Proiect cultural și editorial apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, din timbrul arhitecturii
Sprijinit de: Fundația ERSTE / Partener: MNAC / Sponsori: Onduline, CMC
