Ordinul Arhitectilor din Romania se opune amendamentelor propuse in Parlamentul Romaniei in vederea modificarii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. O.A.R. considera ca amendamentele propuse in Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic din Camera Deputatilor intorc legislatia privind urbanismul inainte de anul 2008, cand erau permise derogari substantiale de la caracterul reglementat al unei zone prin Planul Urbanistic General.
Situatia anterioara anului 2008 a adus mari prejudicii dreptului de proprietate, prin nerespectarea prevederilor PUG – ului adoptat de consiliile locale si, drept urmare, prin crearea unor dezechilibre teritoriale. De asemenea, a determinat dezvoltarea incoerenta a orasului, alterarea imaginii localitatilor si agresarea zonelor protejate, suprasolicitari ale infrastructurii, nesiguranta a investitiilor.
Amendamentele invocate de OAR ca fiind inoportune au fost initiate de Antonella Marinescu si de Eduard Martin, ambii deputati PSD de Constanta. In abordarea acestor modificari, O.A.R. semnaleaza absenta fundamentului profesional (a studiilor, a statisticilor) si nerespectarea principiilor europene ale dezvoltarii teritoriale si urbane durabile la care Romania a aderat. Aceste amendamentele au primit votul Comisiei in sedinta din 9 octombrie a.c., insa in lipsa de cvorum, deoarece reprezentantii PDL s-au retras de la dezbateri. Promulgarea acestor modificari va duce la slabirea rolului administratiei si la incurajarea speculei imobiliare. In plus, amendamentele destructureaza conceptia de amenajare si gestiune a teritoriului
Motivele invocate de initiatorii amendamentelor au fost vechimea considerabila a regulamentelor de urbanism si dorinta de a atrage investitori. Dar modificarile propuse tind spre reinstaurarea generalizarii urbanismului derogatoriu de dinainte de anul 2008, un mediu propice pentru specula imobiliara. O adevarata revigorare a pietei imobiliare are loc prin cresterea calitatii mediului construit si prin intarirea rolului administratiei publice, de garant al respectarii interesului public.
„Legislatia din urbanism trebuie modernizata pe baza unor principii solide si nu prin amendari conjuncturale care, sub pretextul flexibilizarii, conduc la neplanificare. Administratiile trebuie sa devina garantul sustenabilitatii dezvoltarii prin arhitectii sefi, departamente proprii de planificare si comisii tehnice”, a subliniat arh. Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.
Pentru atragerea investitorilor seriosi e nevoie de constanta legislatiei in domeniu (o pastrare cat mai ampla a prevederilor O.U.G. 7/2011), de valoarea mediului construit si de predictibilitatea prezervarii acesteia (o limitare ferma a derogarilor din zonele cu o calitate arhitecturala crescuta).
In aceste conditii, Ordinul Arhitectilor din Romania protesteaza impotriva formei O.U.G. nr. 7/2011 rezultate in cadrul Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, in lipsa unei consultari publice in interiorul breslei, cu institutiile ce reglementeaza domeniul sau cu societatea civila. De asemenea, ii solicita Presedintelui Romaniei o analiza atenta a argumentelor aduse de profesionisti impotriva amendamentelor propuse si retrimiterea legii spre dezbatere in Parlament, in cazul votarii acesteia in plenul Camerei Deputatilor.
AMENDAMENTE PROPUSE DE OAR, RESPINSE DE COMISIA CAMEREI DEPUTATILOR
- Amendament OAR respins de Comisia Camerei Deputatilor: PUZ-urile sa fie realizate pentru o zona care sa includa cel putin toata unitatea teritoriala de referinta (u.t.r.) in care se afla terenul care le-a initiat. O u.t.r. este o parte dintr-o asezare umana caracterizata prin omogenitate functionala si morfologica din punct de vedere urbanistic si arhitectural, delimitata cu scopul asigurarii unei reglementarii urbanistice omogene in respectivul teritoriu. Propunerea OAR elimina Planul Urbanistic Zonal pe o parcela, anomalie care a generat haos urbanistic. Se intarea, astfel, puterea de gestiune a teritoriului data autoritatii publice si, prin aplicarea prevederilor regulamentului privind consultarea publicului, in vigoare, se asigura o dezvoltare coerenta si echitabila a unei intregi portiuni din oras si o diminuare a numarului actiunilor in justitie ce au ca obiect planurile urbanistice.
Decizia Comisiei va avea un impact negativ asupra oraselor, mai cu seama in zonele cu o calitate arhitecturala crescuta si va conduce, in cele din urma, la scaderea valorii de piata a zonelor in care se va interveni. Acest efect va fi intarit de ponderea insemnata ce poate fi obtinuta ca derogare de la maximul Coeficientului de Utilizare a Terenului reglementat prin documentatia de urbanism anterioara (20%, deci o cincime din volumul cladirii). Nici zonele construite protejate nu sunt ferite de posibilitatea realizarii de PUZ-uri pe fragmente din acestea care sa deroge cu 20% din CUT maximum (v. art. 32, alin. 10).
Motivul formularii acestei derogari, invocat de Comisie, a fost ca ea incearca sa rezolve problema unor mici extinderi ale cladirilor existente. Ordinul Arhitectilor din Romania considera ca, pentru astfel de cazuri, derogarile de 20% din CUT maxim reglementat sunt supraestimate (un procent mai apropiat de realitate fiind probabil 10%).
- Alta propunere a OAR respinsa se referea la pastrarea definirii din O.U.G. 7/2011 a Planurilor Urbanistice de Detaliu. Comisia Camerei Deputatilor a introdus posibilitatea ca acest instrument urbanistic sa schimbe in mod nelimitat, Procentul de Ocupare al Terenului (art. 48, alin. 2). Consideram ca aglomerarea unor schimbari punctuale ale POT-ului, necorelate, intr-o zona va duce la scaderea conditiilor de trai in intreaga zona si de aici la scaderea valorii economice a acesteia. Schimbari importante ale POT-ului pe o parcela vor crea cu siguranta disconfort vecinilor.
- Pastrarea “limitelor servitutilor propus a fi instituite” intre cerintele avizului de oportunitate [art. 32, lin (3), lit. b].
- Excluderea Zonelor Construite Protejate pentru care s-a definit un regim tehnic al constructiilor supuse autorizarii in scopul protejarii patrimoniului arhitectural si urbanistic (detaliere la nivel de parcela) dintre zonele in care pot fi realizare PUD-uri.
- Pastrarea in definitia avizului de urbanism a caracteristicii: “inglobeaza si coreleaza punctele de vedere ale institutiilor avizatoare competente” [art. 37, alin. 13].
- Impunerea unui raport privind implementarea PUG si nevoia de actualizare a acestuia la cinci ani de valabilitate.
- Intarirea rolului Institutiei Prefectului a al Inspectoratului de Stat in Constructii si a asociatiilor si fundatiilor cu activitate in domeniu, in atacarea in justitie a planurilor urbanistice aprobate cu nerespectarea legii.
- Cresterea amenzii pentru aprobarea unui plan urbanistic cu derogari neprevazute in lege, proportional cu marimea derogarii nelegale.
AMENDAMENTE PROPUSE DE MEMBRI AI COMISIEI, RESPINSE DE OAR
- Comisia Camerei Deputatilor a adoptat un amendament privind posibilitatea derogarii sporite a CUT in unele zone ale orasului. Art. 32, alin (8) “Prevederile alin.(7) referitoare la CUT nu se aplica pentru planul urbanistic zonal destinat zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii si altele asemenea.”
Observatii. Prin insiruirea de situatii, aproape intreaga localitate poate fi supusa unor asemenea derogari. Amendamentul foloseste expresii nedefinite prin lege (parcuri tehnologice, parcuri comerciale), iar prin expresia “altele asemenea” il generalizeaza in mod excesiv. Este de observat ca nu orice supermagazin sau alaturare de cladiri de birouri trebuie considerate un obiectiv pentru oras, care sa justifice o derogare nelimitata a CUT-ului.
Intelegem necesitatea ca pentru unele zone aflate in proprietatea statului (de ex. unitati militare care nu mai sunt folosite), reglementate prin planuri urbanistice invechite cu indicatori urbanistici scazuti, in noile conditii, ce vizeaza absorbtia de fonduri europene pentru realizarea de obiective de utilitate publica, o astfel de derogare sa fie necesara. OAR propune Comisiei Camerei Deputatilor ca prevederile unui astfel de articol (care sa porneasca de la „interesul public”, si nu de la un vag „interes economic”) sa intre in vigoare numai dupa publicarea unor Norme Metodologice care sa stabileasca aplicabilitatea lui.
- Pe de alta parte, importanta viziunii strategice asupra interesului public a fost diminuata de catre deputati prin abrogarea art. VI al OUG 7/2011. Acesta prevedea ca autoritatile administratiei publice locale, cu sprijinul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism, sa identifice zonele pentru care vor fi elaborate planuri urbanistice zonale potrivit legii, in raport cu strategia de dezvoltare si planurile de investitii. Articolul era cu atat mai necesar in cazul localitatilor cu Planuri Urbanistice Generale invechite, invocat de Comisie ca necesitate a legiferarii derogarilo
- Comisia a hotarat ca planurile urbanistice care nu au fost aprobate, ce contineau derogari care nu mai pot fi acceptate potrivit OUG 7/2011, si pentru care aceasta stabilise o perioada de gratie de un an de la publicarea ei in care sa poata fi adoptate de consiliile locale, sa poata fi in continuare aprobate. Prevederea este contrara motivelor invocate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, care au facut necesara aparitia OUG. Apreciem ca acesta, alaturi de completarea Art. II al OUG, “reconfirmarea avizelor expirate, sa se faca la faza de autorizare a construirii”, va conduce la destabilizarea evolutiei oraselor si la nesiguranta investitorilor, ce vor lua decizii in baza unor avize despre care pot afla tardiv ca nu mai sunt valabile.
- Desi invoca des lipsa unor PUG-uri actuale, deputatii au prelungit termenul pe care localitatile il au dupa trecerea valabilitatii unei astfel de documentatii (10 ani) pentru a aproba un PUG (de la doi la cinci ani). Situatia in care localitatile depasesc acest termen a ramas in continuare fara sanctiuni pentru administratia publica responsabila de intarziere.
- Cazul in care ordonanta permite, la o solicitare de modificare a prevederilor documentatiilor de urbanism, intocmirea documentatiei tehnice pentru autorizatia de construire, fara a se mai solicita elaborarea unei documentatii de urbanism a primit o generalizare din partea Comisiei pe care o consideram neoportuna. Potrivit OUG, acest fapt era posibil pentru fronturi “continue construite preexistente” in care cladirile de pe parcelele adiacente au acelasi regim de inaltime. OAR a solicitat adaugarea la regimul de inaltime si a POT-ului si CUT-ului. Comisia a respins propunerea si a considerat oportuna eliminarea descrierii frontului “continuu construit preexistent” [art. 32, lin (1), lit. e].
- Comisia Camerei Deputatilor a decis ca Directiile de Cultura Judetene / a Municipiului Bucuresti sa reprezinte Ministerul Culturii in avizarea documentatiilor de urbanism privind monumentele istorice si zonele lor de protectie (modificarea numerelor curente 82, 10, 12, si 122 ale Anexei 1). In acest moment, decizia referitoare la monumentele de grupa “B” (valoare locala) este a directiilor judetene, insa cea care vizeaza monumentele de valoare nationala/ internationala apartine directiei de specialitate din MCPN. In ciuda existentei unei adrese din partea Ministerului Culturii, care expunea situatia, si a opozitiei OAR, comisia a adoptat respectivul amendament.
- Un alt motiv de ingrijorare este scoaterea din aceeasi anexa a zonelor de protectie a monumentelor istorice (astfel, nu mai sunt explicitate organismele care avizeaza interventia in zonele de protectie), sau inlocuirea acestei expresii cu mai vaga “zone care cuprind monumente, ansambluri sau situri inscrise in Lista monumentelor istorice”.
Observatii. Potrivit modificarilor operate in Anexa 1, avizul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului nu mai este necesar pentru aprobarea documentatiilor de urbanism referitoare la zonele protejate (a se subintelege ca acest fapt este valabil si pentru zonele de protectie monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, desi prevederile OG 47/2000 nu au fost abrogate).
S-a constatat un numar insemnat de planuri urbanistice aprobate in lipsa figurarii zonei construite protejate sau a zonei de protectie a unui monument istoric, desi aceasta exista. Avand in vedere faptul ca respectiva omisiune, in unele cazuri, se facea alaturi de lipsa unui aviz de specialitate si avea urmari asupra obiectivelor ce ar fi trebuit protejate, OAR a propus ca lipsa figurarii zonei protejate sa invalideze procedura de avizare a documentatiei de urbanism. Amendamentul a fost respins.
15 octombrie 2012
