Dyson Airblade

Cetățenii și orașul în tranziție ecologică

Seminar: 15 – 16 noiembrie 2019 @ sala AWE.– adaptive working environmnet, Palatul Universul, strada Ion Brezoianu 23-25 parter, București

În fața crizelor ecologice și ale democrației contemporare, rolul profesioniștilor și al cetățenilor activi este crucial în construirea împreună a unor soluții practice pe termen scurt, mediu și lung. În acest context, Atelier d’Architecture Autogérée – aaa, studioBASAR și Asociația pentru Tranziția Urbană (ATU) cu sprijinul OAR București, organizează un seminar care urmărește să aducă la aceeaşi masă actori urbani din diverse categorii care încearcă deja să răspundă urgenței ecologice prin acțiuni concrete, în plan local. Seminarul este structurat prin punerea în dialog a unor experienţe inovatoare venind din domenii şi contexte diferite, dar având toate un scop comun: găsirea unor răspunsuri concrete care să fie pe măsura provocărilor actuale.

Organizat în cadrul Anualei de Arhitectură București 2019, seminarul deschide trei teme de lucru – Guvernanță Participativă, Ecologie și Spații Urbane în Comun – într-un format care îmbină pe parcursul a două zile prezentările și discuțiile cu definirea unor instrumente de corelare a demersurilor şi proiectelor prezentate sau viitoare. Seminarul își propune ca la final să lanseze un manifest care să fie de interes pentru agenda publică locală a orașelor din România, dar și să testeze ideea de inițiere a unei platforme de strategii urbane ce ar urma să se înscrie într-o mișcare mai largă la scară europeană.

Teme de lucru:

GUVERNANȚĂ PARTICIPATIVĂ

Cum se pot implica activ locuitorii în viața orașului?

Modul de viață contemporan este din ce în ce mai individualist. Democrația locală din orașe este în declin: accesul la resursele comune și participarea la luarea deciziilor ce afectează viața celor mulți se diminuează. Spațiul orașului care reflectă interesele comune ale celor care îl folosesc – scara concretă a serviciilor publice, a dotărilor unui cartier, a sistemului de circulații dintr-un oraș – sunt tot atâtea vehicule care pot aduce responsabilizarea locuitorilor în gestionarea resurselor orașului. Această responsabilizare poate (re)porni procesele democratice locale. Efervescența civică manifestată în ultimii ani prin formarea unor grupuri de inițiativă cetățenească (GIC) prin care locuitorii își cer dreptul la oraș este încurajatoare și sunt GIC-uri care propun deja metode de acțiune și mecanisme de gestiune a unor părți ale orașului.

 

ECOLOGIE

Cum pot modurile de a locui împreună să ducă la respectarea planetei?

Amploarea crizei climatice aduce în prim plan urgenţa transformării modului în care locuim împreună. Repararea planetei şi a relaţiei noastre cu ea este extrem de importantă și în oraşe, nu numai în natură. Preocuparea pentru mediu trebuie să fie prezentă în toate acțiunile pe care le facem în plan local – în modurile în care sunt selectate prioritățile pentru investițiile publice, în felurile în care sunt încurajate sau descurajate anumite activități economice, în opțiunile de consum în viața de zi cu zi, în modurile de petrecere a timpului liber. Ecologia nu trebuie să rămână o preocupare aparte, ci este un filtru pentru toate acțiunile sociale, economice, politice, culturale ale unei comunități. Câteva exemple locale ce spaţializează în mediul urban grija faţă de planetă ilustrează diferite răspunsuri la criza relației dintre locuitori și oraș.

 

SPAȚII URBANE ÎN COMUN
Cum recunoaștem orașul ca pe un bun comun?

Gestiunea oraşului din perspectiva crizei ecologice necesită reaşezarea modelului de guvernare urbană pe noi baze. Orașul ca un bun comun, proiectat și gestionat ca un sistem deschis, devine un generator de spații de colaborare și solidaritate între locuitori, și o alternativă la tendința generală a „enclavizării” orașelor (Stavros Stavrides). Avem nevoie de modele noi de cooperare pentru a identifica, defini şi gestiona colectiv resursele. O serie de iniţiative şi practici locale, ce urmăresc să spațializeze interconectarea instituţională, democratizarea deciziilor, accesul comunităţilor la resurse, constituie un punct de plecare pentru înțelegerea spațiilor urbane ca bunuri comune.

 

PROGRAM

VINERI 15 Noiembrie

14.00 – 17.00: Prezentări:

Doina Petrescu și Constantin Petcou (aaa), Oana Preda (CeRe), Mihai Hofman și Dafina Jeacă (Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei), Claudia Florescu (Grupul de Inițiativă Civică Kisselef), Vera Marin (ATU), Alex Axinte și Cristi Borcan (studioBASAR), Silviu Medeșan (La Terenuri), Felicia Ienculescu-Popovici și Marius Ienculescu-Popovici (Greenmogo), Matei David (Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu), Raluca Voinea (tranzit.ro), Dinu Drog (Cooperativa de Energie).

17.00 – 18.30: Masă Rotundă – moderator Ștefan Ghenciulescu.

18.30 – 19.30: Proiecţii de Film

 

SÂMBĂTĂ 16 Noiembrie

10.00 – 13.00: Ateliere de Lucru pe Teme*
(intrarea pe bază de invitație sau înscriere)

 

Seminarul va avea loc în sala AWE – adaptive working environmnet, Palatul Universul, strada Ion Brezoianu 23-25 parter

———————————————-

atelier d’architecture autogérée (aaa) este o platformă colectivă de cercetare și acțiune în jurul schimbărilor urbane și practicilor culturale, sociale și politice emergente ale orașului contemporan. Co-fondată în 2001 de Constantin Petcou și Doina Petrescu, aaa inițiază și însoțește strategiile de tranziție ecologică pentru cetățeni la scara locală și internațională. aaa acționează la sursa crizelor globale (ecologice, economice, democratice, sociale, etc.) prin initierea de oportunități pentru ca cetățenii să se poata orienta spre tranziția ecologică prin moduri de viață reziliente și durabile. aaa funcționează printr-o rețea deschisă la diferite puncte de vedere: arhitecți, artiști, studenți, cercetători, pensionari, politicieni, activiști, locuitori etc.

 

Proiectele aaa au fost expuse și prezentate la Bienala de Arhitectură din Veneția 2012 și 2016, MoMA din New York, Bienala din Berlin, Pavilionul Arsenal Paris, Palatul Națiunilor Unite Geneva, etc. Pentru activitatea sa, aaa a primit mai multe premii internaționale : International Resilient Award Building for Humanity (2018), Premiul European pentru Inovare Politică în Ecologie (2017), Câștigător „100 proiecte climat” la COP21 (2015) etc.

 

 

R-URBAN

R-Urban este o strategie de tranziție ecologică pentru cetateni, inițiată în 2008 de aaa prin implementarea bottom-up de practici zilnice reziliente (circuite scurte, reutilizarea și reciclarea deșeurilor urbane, mutualizarea resurselor, guvernanța de “commons“ etc.).

Obiective:

– Crearea de hub-uri la scară locală care să permită cetățenilor să se investească în tranziția ecologică

– Promovarea de dinamici de economie colaborativa și a practicilor ecologice în conformitate cu principiile RRR (Reducere, Reutilizare, Reciclare).

– Realizarea unei comunități de mutualizare a cunoștințelor ecologice prin incluziunea socială.

– Inițierea unei rețele regionale și europene în jurul principiilor și activităților R-Urban (o carta R-Urban a fost lansata la COP21).

Mai multe hub-uri de tranziție ecologică R-Urban au fost construite în regiunea Parisului (Agrocité Colombes, Gennevilliers, Bagneux și Recyclab Colombes, Bagneux) și, sub coordonarea lui Public Works, în regiunea Londrei.

R-Urban exploreaza metode si solutii sistemice pentru a lupta impotriva crizelor globale actuale (in special dereglarea climatica, criza democratiei, reducerea resurselor si a biodiversitatii).

1