Programe culturale

wasp – working art space and production

Hala – spațiu de trecere de la gând la acțiune

Activitatea noastră s-a tot dezvoltat, necesitând un anumit tip de spațiu pe care nu l-am găsit în București, indiferent de ce fel de parteneriat făceam. Posibilele locuri pe care le-am vizitat s-au restrâns imediat ce am pus pe hârtie ce ne doream: disponibilitate permanentă, înălțime, lățime, să nu existe stâlpi în spațiul interior, să fie un spațiu deschis, să nu fie probleme de acces, să existe locuri de parcare, să fie cât de cât stradal, să nu trebuiască să umbli prin cine știe ce cotloane.

tranzit.ro/bucurești

Estetica transformării sociale

Când ieși din decor, intri în realitățile contemporane

În condițiile în care spațiile de artă contemporană se cam închid în loc să se deschidă, oferim măcar temporar acest spațiu de refugiu. E un spațiu în care să poți să vezi arta ca pe o funcție socială, ca pe una din funcțiile importante ale societății, și nu ca pe o decorație.

Parcul natural Văcărești

Începutul

Într-o bună zi, prin 2010, la redacția National Geographic a venit un domn, Cristian Mihai, ornitolog foarte competent, cu o grămadă de fotografii cu păsări din groapa Văcărești. Eu știam vag că e un proiect abandonat, văzusem odată, de peste dig, turme de oi într-un peisaj ca al Bucureștiului anilor 1700-1800 din gravuri. Mi-a atras atenția și am zis că e subiecțel pentru National Geographic. Am vorbit cu Helmut Ignat, amic și colaborator al revistei, care a susținut în tot acest timp proiectul prin resurse proprii.

Ateliere fără frontiere

Teoria formelor cu fond umanitar

Am început în 2007 proiectul de inserție socială, am văzut că e o nevoie pentru că la momentul respectiv nu existau proiecte de incluziune activă. Erau multe proiecte de asistență socială, dar nu erau proiecte care să-i aducă pe oameni gradual către o reintegrare profesională și socială.

fabrica

Cucerirea ascendentă a spațiului

În august 2007 am închiriat spațiul în care funcționase Test Point și am făcut câteva evenimente în timp ce amenajam practic spațiul. În martie 2008 am reușit să luăm tot etajul – sala de concerte și alte două încăperi – plus două încăperi jos. În 2009 a fost prima încercare, mai degrabă nereușită, de terasă; în 2010 s-a deschis terasa cu bucătărie, iar în 2012 am mutat și clubul B52 în celălalt corp al clădirii.

centrul naţional al dansului bucurești – cndb

Scindarea forțată a unui organism viu

Ne-a afectat foarte mult plecarea din TNB, trauma e foarte mare pentru că practic a rupt coloana vertebrală a Centrului. Abia apucase să se arate în public și să prindă cheag și, când ar fi fost nevoie de o nouă etapă, de un nou tip de investiție, ne-au luat esențialul. Spațiul Centrului nu e doar un spațiu fizic, în care unii vin și repetă și dau spectacole.

Sari la conținut