Poziția INP referitoare la intenția de elaborare a unui PUD prin care se propune demolarea construcției existente pe fundul parcelei istorice și edificarea unei noi construcții cu regim de înălțime S+P+6E.
Institutul Național al Patrimoniului a luat la cunoștință, din panoul afișat la fața locului, de intențiile privind elaborarea unui plan urbanistic de detaliu (PUD) la adresa din Calea Șerban Vodă nr. 33, sector 4, în imediata vecinătate a Casei de târgoveț, monument istoric de importanță națională situat la aceeași adresă. Este vorba de unicul exemplu de astfel de casă de târgoveț – provenind din arhitectura tradițională, cu influențe balcanice, adaptat locuirii urbane – păstrat în București, datat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, având codul în Lista Monumentelor Istorice B-II-m-A-19751 și aflat în proprietatea Statului și în administrarea INP (foto sus:: Casa de târgoveț pe la1937, Arhiva INP)..
Atât în calitate de proprietar al imobilului din imediata vecinătate a imobilului ce face obiectul PUD-ului în cauză cât și în virtutea misiunii noastre de protejare, salvgardare și punere în valoare a patrimoniului cultural, suntem nevoiți să facem următoarele precizări:
Precizăm, în primul rând, că INP nu a fost notificat de Primăria Sectorului 4 cu privire la intenția de elaborare a PUD, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Ordinul MDRT nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu modificările și completările ulterioare – art. 42 litera a)) care precizează că este obligatorie notificarea proprietarilor parcelelor vecine de pe toate laturile celei care a generat PUD.
În al doilea rând, constatăm deficiențe la nivelul procedurii de consultare publică. Potrivit panoului afișat la fața locului – datat 23.07.2020 și menționând termenul limită de transmitere a observațiilor 28.08.2020, punctele de vedere privind intenția de elaborare a PUD se transmit Primăriei Sectorului 4 în termen de 15 zile de la publicarea pe website, publicare care până la data acestei luări de poziție (12 august 2018) încă nu a avut loc. În vederea transmiterii punctului de vedere al INP privitor la acest proiect, ne-am adresat în scris Primăriei Sectorului 4 (adresa INP nr. 4041/27.07.2020, înregistrată la PS4 cu nr. 49451/28.07.2020), pentru a afla care este data publicării pe website și termenul de transmitere a observațiilor, solicitare la care încă nu am primit un răspuns.
În ceea ce privește fondul problemei, reamintim că intervențiile propuse prin PUD se situează în zona de protecție a Casei de târgoveț și în zona de protecție a Bisericii Sfântul Spiridon Nou – monumente istorice de importanță națională, precum și în perimetrul monumentului istoric B-II-s-B-17911 – Sit II din municipiul București, delimitat astfel: Splaiul Independenţei – Bd. Libertăţii – Piaţa Maria – Bd. George Coşbuc – str. Gazelei – str. Mitropolit Filaret – Piaţa Gării Filaret – str. Dr. C. Istrati – Piaţa Libertăţii – Bd. Mărăşeşti – Bd. Dimitrie Cantemir – Piaţa Unirii – str. Halelor. Prin urmare, orice propunere trebuie să urmărească principiul intervenției integrate, punerea în valoare a monumentelor în contextul lor istoric și conservarea valorilor existente, în conformitate cu legislația națională și reglementările și recomandările internaționale în domeniul protejării patrimoniului prin care sunt încurajate conservarea și buna gestionare a peisajului urban istoric după principiile dezvoltării durabile.
Prin PUD este propusă demolarea construcției valoroase existente pe fundul parcelei istorice din Calea Șerban Vodă 33, construcție ce are reale calități arhitecturale și urbanistice și contribuie – prin conformarea volumetrică, înălțime, tratare arhitecturală – la perceperea monumentului într-un context istoric urbanistic adecvat. Clădirea existentă este un martor al evoluției zonei și al caracterului său eterogen și pitoresc și răspunde perfect necesității de descreștere treptată a regimului de înălțime de la frontul înalt (P+8) al blocurilor din Magistrală (Bd. Dimitrie Cantemir) la zona valoroasă din spatele acestuia cu construcții predominant P/P+1. În același timp construcția existentă asigură intimitatea grădinii Casei de târgoveț blocând perceperea monumentului în co-vizibilitate cu respectivul front de blocuri.
Prin urmare, Institutul Național al Patrimoniului își exprimă totalul dezacord față de această propunere de desființare care ar mutila zona, văduvind-o de o construcție care – prin calitățile arhitectural-urbanistice și ambientale – contribuie la valorile pentru care în această zonă a fost instituit regimul de protecție menționat.
Nu în ultimul rând, construcția existentă are un important potențial de conversie – momentan ignorat de autorii proiectului. Imobilul poate fi cu ușurință transformat – cu costuri semnificativ mai mici decât cele implicate de demolare si realizarea unei noi construcții – într-un Apart-Hotel (funcțiunea propusă prin PUD) cu personalitate, mult mai interesant pe piața imobiliară și cea turistică decât o construcție nouă, sau într-un centru cu altă destinație, în relație funcțională cu Casa de târgoveț, în beneficiul orașului, al comunității și al proprietarilor deopotrivă.
Dincolo de această gravă chestiune de fond, se impun în continuare câteva observații pe marginea unor aspecte aspecte ce țin de urbanismul de calitate și de posbila dezvoltare durabilă a zonei, în relație cu propunerile prevăzute în documentația PUD aflată în discuție. În locul construcției existente se propune realizarea unei clădiri noi cu regim de înălțime, ocupare și utilizare excesive – S+P+6, POT=70%, CUT=3 (calculate luând în calcul și suprafața care nu aparține inițiatorilor; suprafața construită la sol crește de la 178 mp pentru actuala construcție la 328 mp pentru construcția propusă), cu eliminarea vegetației existente pe parcelă (arbori maturi, vița de vie specifică curților și grădinilor bucureștene) și cu neîncadrarea în reglementările în vigoare privind distanța dintre clădiri și H maxim admis. În conformitate cu reglementările PUG pentru această zonă (zona CA2), distanța dintre clădiri trebuie să fie cel puțin egală cu jumătate din înălțimea celei mai înalte dintre ele (condiție nerespectată), iar H maxim admis este egal cu distanța dintre aliniamente (condiție nerespectată). O astfel de construcție ar urma să afecteze grav în primul rând Casa de târgoveț – scoțând-o din scară și periclitându-i percepția și punerea în valoare în contextul său istoric – dar și întreaga zonă, atât din punct de vedere vizual, al integrării în context a unei astfel de intervenții, cât și din punct de vedere al utilizării deja foarte intense (trafic, ocupare și utilizare intense, lipsa parcărilor, lipsa vegetației)
În concluzie, Institutul Național al Patrimoniului, ca instituție de specialitate în domeniul protejării patrimoniului – însă fără atribuții legale în avizare – și ca titular al dreptului de administrare al Casei de târgoveț nu este, prin urmare, de acord cu propunerile inițiatorului PUD și transmite observațiile de mai sus autorităților abilitate, și anume Primăriei și Consiliului General al Sectorului 4 – cu atribuții în consultarea publică, aprobarea PUD și autorizarea intervențiilor în condițiile legii –, Direcției pentru Cultură a Municipiului București – cu atribuții în avizarea, cu consultarea CZMI 1, a documentațiilor de urbanism și a intervențiilor în respectiva zonă de protecție – și Ministerului Culturii în calitatea sa de titular – în numele Statului – al dreptului de proprietate asupra monumentului istoric și de garant al protejării patrimoniului.
În conformitate cu Convenția de la Granada privind protecția patrimoniului arhitectural al Europei, convenție la care România a aderat în 1997, dar și cu Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI elaborată de Consiliul Europei, cu alte documente internaționale și cu principiile dezvoltării durabile, comunitatea locală are întotdeauna un cuvânt important de spus în proiectele de dezvoltare a orașului. În acest caz comunitatea a reacționat ferm împotriva demolării clădirii vizate de acest PUD și împotriva construirii excesive, perturbatoare a caracterului și confortului zonei. Dat fiind că mai mulți membri ai comunității și vecini (care la rândul lor nu au fost notificați cu privire la intențiile PUD) ni s-au adresat, INP are în vedere organizarea unei întâlniri cu toți cei interesați, la o dată ce va fi în curând anunțată și care să se încadreaze în termenul limită legal pentru transmiterea observațiilor – rămas încă neclar. Ccontăm pe participarea la această întâlnire a tuturor cetățenilor preocupați de conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, de păstrarea valorilor arhitecturale și a identității construite a Bucureștiului, de dezvoltarea sa durabilă și armonioasă și, de asemenea, pe prezența/implicarea inițiatorilor proiectului și ai reprezentanților autorităților și instituțiilor cu atribuții în domeniu.
Precizăm că, în ultimii 4 ani, INP a întreprins multiple acțiuni similare de consultare și coagulare a unei comunități în jurul monumentului. În colaborare cu parteneri din domeniu și societatea civilă am derulat la Casa de târgoveț evenimente culturale și educaționale, dezbateri și acțiuni menite să pună în valoare și să introducă în circuitul public acest monument istoric emblematic al capitalei.
*foto: Konrad Mihat
De numele Casei de târgoveț se leagă, începând din luna iulie, și unul dintre cele mai ambițioase și importante proiecte INP, ce are – printre altele – drept scop final înființarea în acest imobil a Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural – un adevărat hub pentru toți cei interesați de patrimoniul cultural, specialiști și amatori deopotrivă.
Startul proiectului In-Herit în cadrul Programului RO-CULTURA
Parteneriat româno-norvegian, specialiști – comunitate pentru dezvoltarea Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural
Institutul Național al Patrimoniului (INP) dă startul proiectului In-Herit – Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural, CALL02-7 și primei dezbateri naționale despre viitorul patrimoniului cultural românesc. Proiectul – un parteneriat între Institutul Național al Patrimoniului, Fundația ProPatrimonio, Asociația Da’ De Ce și Norwegian Crafts Institute (Institutul meșteșugurilor din Norvegia), finanțat prin Programul RO-CULTURA, cu sprijinul Granturilor SEE 2014-2021 – își propune dezvoltarea unui centru de informare și promovare a patrimoniului cultural și îmbunătățirea accesului publicul larg la servicii de informare și educare în acest domeniu pe cât de fascinant, pe atât de complex și încercat.
Prima inițiativă națională de acest fel, viitorul Centru de informare trebuie să răspundă unor nevoi reale și cât mai atent documentate, resimțite atât de comunitatea de specialitate, cât mai ales de publicul doritor de informație și conținut de calitate despre patrimoniul cultural al României. Fie că vorbim despre monumente istorice, patrimoniu mobil, imaterial sau digital, Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural va oferi deopotrivă informație și mecanisme de educație și promovare care să îmbunătățească accesul publicului larg și capacitatea comunității de specialitate de a răspunde nevoilor societății actuale.
„Patrimoniul cultural este, de regulă, fie privit ca o povară sau o sursă de limitări, fie simplificat excesiv și chiar instrumentat în cadrul unor discursuri patriotarde sau populiste. Ori, patrimoniul nostru cultural este mult mai divers și mai bogat decât decupajele și clișeele care ajung frecvent în atenția publicului larg și are un potențial important de a influența pozitiv dezvoltarea comunităților afectate de tranziția postcomunism, migrație, depopulare/supra-populare și mai nou pandemie. Dar aceasta înseamnă că trebuie să-l facem mai accesibil, în moduri diverse, mai bine-cunoscut și mai folositor oamenilor, dincolo de granițele comunității de specialiști. Începem cu acest parteneriat româno-norvegian implicând organizații și specialiști recunoscuți pentru impactul lor în domeniu și sperăm să creștem o adevărată mișcare pentru patrimoniu la nivel național” notează Ștefan Bâlici, directorul INP.
Structură offline – funcții extinse
Proiectul In-Herit prevede dezvoltarea primei structuri care să acționeze la nivel național și să aibă drept misiune informarea și educarea publicului cu privire la protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural. Centrul va funcționa într-un imobil monument istoric, Casa de târgoveț din Calea Șerban Vodă nr. 33, clădire simbol pentru patrimoniul cultural al Bucureștiului, care va fi amenajată și pregătită pentru a deveni un spațiu deschis și util publicului. Ideea și raza de acțiune a Centrului de Informare se va extinde dincolo de structura fizică asociată acestei entități, pentru a asigura o accesibilitate crescută și pentru a răspunde orientării din ce în ce mai evidente a publicului spre consum digital – online sau mobil – de informație, educație și divertisment.
„Deși vizitarea unui monument istoric este activitatea culturală cel mai frecvent menționată de români, doar 48% dintre respondenții celui mai recent Barometru al consumului cultural spun că vizitează măcar o dată pe an un sit sau un monument istoric din țara noastră. Cealaltă jumătate afirmă că nu au luat parte la nicio activitate care să implice consumul unor produse sau servicii culturale în spaţiul public. Or aici este vorba despre un potențial imens pe care din păcate sectorul cultural din România îl ratează – motivat sau nu. Iar soluțiile pot fi cât se poate de diverse – de la deschiderea și accesibilizarea monumentelor, la programe de educație dedicate, digitalizare și conținut complementar, etc. Prin ideea și prin întreg procesul de definire și funcționalizare a acestui Centru de informare, vrem să (re)conectăm comunitatea de specialiști și conținutul valoros produs de aceștia cu acel Mare Public, care poate nu așteaptă decât o interfață unificatoare, instrumente simplificate și un ghidaj prietenos prin lumea patrimoniului cultural” adaugă Ștefan Bâlici.
În contextul actualei crize sanitare, se observă o dinamică accentuată a obiceiurilor de consum cultural, puternic condiționate de restricțiile de mobilitate și/ sau de regulile de siguranță în spațiile publice impuse de autorități. Dacă în primele săptămâni de restricții muzeele și obiectivele de patrimoniu au fost închise, iar consumul online de informație culturală a crescut vertiginos, primele măsuri de relaxare au inversat parțial această tendință, astfel că obiectivele de patrimoniu, muzeele și evenimentele culturale în aer liber sau care au putut implementa rapid măsuri de siguranță au urcat temporar în preferințele românilor.
Proiectul In-Herit – beneficiar al unui sprijin financiar nerambursabil în valoare de 948 211 lei și implementat pe o durată de 18 luni (iulie 2020 – decembrie 2021) – pornește cu o serie de consultări ample, atât cu specialiștii și organizațiile implicate deja în protejarea și promovarea patrimoniului, cât și cu publicul viitor al Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural. Platforma https://laviitor.patrimoniu.ro va găzdui în lunile ce urmează, invitații diverse la discuție, sondaje, dezbateri și evenimente publice în jurul principalelor dileme și soluții pentru promovarea patrimoniului cultural și pentru extinderea accesului publicului larg la informația despre moștenirea noastră culturală. Publicul interesat este invitat să se înscrie în această comunitate în formare urmând acest link.
În plus, un loc important în dezvoltarea Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural și a ofertei acestuia îl vor avea, pe de o parte, componenta educațională adresată copiilor și dezvoltată în cadrul acestui proiect în parteneriat cu Asociația Da’DeCe (ce va include ateliere educaționale pentru copii, kituri pedagogice și un ghid pedagogic despre patrimoniu), respectiv instrumentele adresate proprietarilor de monumente istorice precum Ghidul online Salva-Monument, ce urmează a fi elaborat în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio.
*foto: stânga – Irina Dobrita, dreapta – Cronicari digitali
Partenerii proiectului
Institutul Național al Patrimoniului (INP) – beneficiarul finanțării – este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP derulează activități de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European. Mai multe detalii pe patrimoniu.ro.
Institutul Norvegian al Meșteșugurilor din Lillehammer are drept scop documentarea, prezervarea și promovarea cunoașterii, culturii și profesiilor din domeniul meșteșugurilor tradiționale, precum și încurajarea interesului publicului general pentru aceste practici și metode. Mai multe detalii pe eng.handverksinstituttet.no/ .
Fundația Pro Patrimonio derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere a celui arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale. Mai multe detalii pe propatrimonio.org .
Asociația Da’DeCe promovează în moduri inedite educația culturală, cu precădere pe cea muzeală, în rândul familiilor și copiilor, urmărind înțelegerea de către publicul tânăr a semnificației culturii în sens larg și facilitând accesul spiritual și fizic la patrimoniul cultural. Mai multe detalii pe asociatiadadece.ro/.
Despre finanțatori
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: eeagrants.org și eeagrants.ro.
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: ro-cultura.ro
