Laboratorul de explorare a vietii urbane s-a mutat din America în Europa si s-a dovedit a fi un model de dialog public si actionism.
Dupa debutul proiectului cultural BMW Guggenheim Lab la New York în vara anului trecut, laboratorul mobil a ajuns la Berlin între 15 iunie si 29 iulie. Pavilionul demontabil realizat de Atelier Bow-Wow (prezentat în Zeppelin #98) si-a gasit locul într-una dintre curtile interioare ale unei foste fabrici de bere din secolul al XIX-lea: complexul Pfefferberg din Prenzlauer Berg (Schönhauser Allee 176).
Amplasamentul este practic un pateu urban cu cladiri de înaltimi variabile (de la parter la cateva etaje), între care se dezvolta o retea accesibila, dar alambicata, de curti publice si semipublice, transformate acum în terase pentru restaurante si cafenele. Amplasarea pavilionului într-una dintre curtile libere a urmarit functionarea coerenta în contextul întregii conversii postindustriale (în spatiile fostei fabrici functioneaza, alaturi de alte dotari comerciale – restaurante, cafenele, hostel – si renumitul centru de arhitectura Aedes Pfefferberg, precum si Laboratorul Metropolitan ANCB, partener al proiectului BMW Guggenheim Lab). De altfel, la multe evenimente din program, pavilionul cu toate laturile deschise la parter (protejate doar de perdele mobile) a permis expansiunea spatiala, si astfel curtea a preluat aglomeratia vizitatorilor.
Cel putin cinci motive de apreciere
Asa cum precizam în primul articol dedicat acestui subiect, proiectul BMW Guggenheim Lab se desfasoara în cicluri de doi ani, fiecare cuprinzand o itinerare a pavilionului prin trei orase ale lumii. În cadrul acestui prim ciclu, dupa New York si Berlin, va urma Mumbai, pentru contactul cu trei culturi urbane foarte diferite. Tema generala a primului ciclu este „confruntarea confortului” si exploreaza participarea cetatenilor la dezvoltarea oraselor. Cu sprijinul BMW Group Romania, am avut ocazia sa participam la cateva dintre evenimentele de la Berlin, pe care le vom prezenta separat în cadrul rubricii Sisteme Inteligente. Ne-am oprit în cele ce urmeaza la cateva consideratii generale cu privire la aceasta a doua etapa a evenimentului.
Prima apreciere se refera la motivatia transculturala (cu referinta la prezentarea sustinuta de filosoful Wolfgang Welsch): primul semn al unei culturi urbane valide este reactia motivata la provocarile urbane contemporane care induc o schimbare a conditiei esteticului. Evenimentele nu au dus lipsa de un public entuziast si am putut constata ca generatia tanara berlineza este extrem de preocupata nu numai de transformarile recente, deopotriva spectaculoase si controversate ale capitalei, ci si de urbanitatea din afara granitelor Germaniei.
Al doilea motiv de apreciere a fost semnificatia amplasamentului si accesibilitatea: echipa Magma Architecture – la invitatia autorilor pavilionului – a fost echipa locala responsabila pentru alegerea locului si autorizatii, asa încat situatia reflecta atat o oportunitate de ocupare, cat si problema extrem de actuala a statutului locurilor vacante în politicile urbane, alaturi de chestiunea interventiilor temporare pe aceste loturi.
Al treilea motiv pentru care merita laude initiativa BMW-Guggenheim (cel mai mare proiect cultural al marcii) este interactivitatea si participationismul: la toate workshopurile, discutiile si prezentarile din program, accesul a fost liber, iar participarea directa la dialog încurajata. Energizat de forumul on-line, actionismul a constituit coloana vertebrala a evenimentelor, alaturi de prezentarile sustinute de invitati cu o cariera academica redutabila si/sau cu o experienta practica reunoscuta la nivel international.
Al patrulea aspect este în mod special valoros pentru arhitecti, prin punerea în discutie a disciplinei profesionale, a felului în care se practica în prezent si a instrumentelor si resurselor care ar putea fi dezvoltate în viitor pentru arhitectura. In scenariile aparute în cadrul meselor rotunde (în special în dezbaterea dintre Joseph Grima, redactor-sef al revistei Domus, si Carlo Ratti pe tema proiectarii participative / open source design), rolul propus arhitectului este cel de curator sau editor, care are abilitatea de a pune împreuna si de a combina lucruri primite din partea colaboratorilor din alte domenii. Un rol foarte incitant, care deschide noi cai de lucru si are sansa de a re-inventa profesia.
În sfarsit, al cincilea motiv de admiratie a fost caracterul multi-, inter- si transdisciplinar al laboratorului. A fost limpede pentru toata lumea ca orasele nu se pot dezvolta prin gesturi individuale, ci printr-un efort colectiv care necesita politici transculturale, discursuri critice, organizare eficienta si mai ales aspiratii coerente. Problema cunoasterii („cum” gandim despre urbanitate) si teoria actiunii urbane au ocupat miezul dezbaterilor, dar si interventiile urbane concrete de-a lungul întregului program.
Un program dedicat provocarilor sociale contemporane
Revenind la program, accentul s-a pus pe schimbarile orasului legate de infrastructura, tehnologie si dezvoltare durabila. Echipa de la Berlin, coordonata de curatorul Guggenheim, Maria Nicanor, a propus peste 100 de evenimente la amplasamentul pavilionului si în alte locuri din oras. Prima tema intitulata „Empowerment Technologies” (15–24 iunie), sub îndrumarea lui José Gómez-Márquez – inovator în tehnologiile de sanatate –, a grupat seria atelierelor „do-it-yourself” pentru transformarea spatiilor urbane. Ce a de-a doua tema, „Dynamic Connections” (27 iunie–6 iulie), dedicata mobilitatii urbane si sustenabilitatii, a fost coordonata de Rachel Smith – planificator principal de transport la AECOM Brisbane, Australia. Corine Rose – artist si psiholog berlinez – , a propus cea de-a treia tema intitulata „Urban Micro-Lens” (7–18 iulie), dedicata discutiilor pe tema controversatei politici urbane a Berlinului si interactiunii dintre psihologie, arhitectura si arta. Laboratorul condus de Carlo Ratti la Massachusetts Institute of Technology din Boston a coordonat cea de-a patra si ultima tema din calendar – „SENSEable City” (19–29 iulie), legata de arhitectura temporara si de explorarea modului în care tehnologiile sunt implicate în transformarea vietii sociale a oraselor. Acestui program îi vom dedica o serie de articole separate în cadrul rubricii Sisteme Inteligente din numerele viitoare ale revistei.
Printre prezentari, explorari urbane, excursii cu ghid si ateliere pietonale, BMW-Guggenheim Lab s-a alaturat retelelor de socializare pentru a largi apelul privind actiunile urbane dedicate viitorului oraselor, animate de idei inovatoare. În concluzie, laboratorul s-a dovedit într-adevar un creuzet de idei si practici noi asupra vietii oraselor, atragand peste 27.000 de vizitatori în doar 33 de zile.
