Text, foto, scheme: Emil Ivănescu
B.L.B. creează pașapoarte pentru o lume ambiguă, aparent fără frontiere, dar din ce în ce mai închisă. Aparatul mixează imaginea corpului cu sunetele somatice. Pentru a falsifica acest pașaport va trebui nu doar să-ți schimbi amprentele digitale, vocale sau oculare, trebuie să-ți schimbi sunetul viscerelor propriului tău corp. Dispozitivul ridică o întrebare: unde se termină controlul și de unde începe libertatea.
Context
În septembrie 2016, la Fort Marghera din Veneția, a avut loc festivalul de arte contemporane Electro Camp, eveniment paralel Bienalei de Artă/Arhitectură. La invitația 4Culture și Wasp, cu sprijinul ICR, alături de artiști precum Andreea Căpitănescu, Ciprian Ciuclea, Cătălin Crețu și Valentina del Piante, echipa Tactic, alcătuită din Emil Ivănescu, Vloop/Petruț Valeriu Viașu, Simina Filat, a realizat o instalație sonoră/vizuală/arhitectură ce pune în discuție câteva idei contemporane: conceptul de identitate, de corp și de libertate, în contextul nomadismului și migraţionismului actual.
Fortul Marghera a fost construit în secolul al XIII-lea și a fost completat cu construcții militare până în secolul al XIX-lea. A reprezentat o zonă de protecție continentală a Veneției, până când a fost abandonat. Astăzi, cazărmile și depozitele sunt oferite de administrație diferitelor grupuri de artiști pentru a fi activate. Festivalul Electro Camp este un astfel de exemplu. Ajuns la a patra ediție, evenimentul a adunat diverși artiști europeni, tema centrală de experiment fiind sunetul. Instalația grupului Tactic a propus o mixare a spațiului/arhitecturii cu dispozitivele medicale de captare/producere a sunetului (dopler) și cu tehnologii VJ.
Visceral pass
Instalația reiterează un fapt din trecut: anii ’90, căderea comunismului și libertatea de a călători în Europa și oriunde. Pașaportul era un deziderat pentru care luptai. Primul contact îl făceai cu camerele pentru pașapoarte, întotdeauna conținând un pupitru, un desktop cu ecran, o cameră foto cu trepied, multe cabluri, un scaun, o oglindă, un cuier.
Construite ca anexa exterioară la centrele de poliție, aceste camere mici și insalubre nu respectau normele primirii publicului. Se stătea iarna, afară în frig la cozi imense, iar vara în caniculă, rând după rând. În final obțineai o poză tip portret specifică pașaportului. Dar drumul pentru viză și liberă trecere era de-abia la început.
Punctul de plecare pentru proiect este o istorie publicată în presa locală a anilor ’90, când un copil cu varicelă a fost scos cu forța de mama lui, în timpul iernii, pentru a face poze de pașaport necesare plecării într-o excursie peste hotare, rarisimă atunci. Deși foarte bolnav, copilul a stat în frig, afară, la minus zero grade. Pașaportul final conținea un portret de copil cu varicelă.
* Pașaport visceral
Astăzi, într-o Europă liberă, un asemenea eveniment este o ciudățenie. În trecut, într-o Europă a hotarelor și frontierelor, același fapt era o normă.
* Captarea pulsului
În instalația noastră, proiecția chipului subiectului este deconstruită în funcție de variația și intensitatea sunetului pulsului, captat, intensificat și transmis de dopler. Fotografia-portret tip pașaport este înlocuită de o secvențialitate de deconstrucții somatice.
* Digresiuni somatice
Credite
Concept & design: Emil Ivănescu/TACTIC
Efecte vizuale:_ Vloop / Petruț Valeriu Viașu
Design textil: Simina Filat
Colaboratori: Irina Diaconeasa, Andra Sodolescu
* Cubul negru din Fort Marghera
