ECOLOGIILE GRIJII ȘI ÎNGRIJIRII
Nicolae Comănescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar, Ana Maria Micu și Roman Tolici – printre cei 32 de artiști care inundă cu verde galeriile bucureștene.
„Ecologiile grijii și îngrijirii” este un eveniment de anvergură, cu tematică botanică, bazat pe o cercetare interdisciplinară în artă contemporană, arhitectură, peisagistică și horticultură. O colaborare amplă între artiști, horticultori și arhitecți fundamentează o expoziție de mari dimensiuni, împărțită între trei galerii bucureștene: Nicolae Comănescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar, Ana Maria Micu sau Roman Tolici se numără printre cei 32 de artiști care expun, în luna septembrie, la Strata, Mobius și Leilei. Programul include două intervenții în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București, alături de conferințe, ateliere și plimbări curatoriate de Gabriela Mateescu, împreună cu cercetătoarele Valentina Iancu (arte vizuale), Eliza Yokina (arhitectură) și Prof. univ. dr. Mihaela Georgescu (botanică).
Paradisul imaginar e întotdeauna verde. O inimă vegetală, care pulsează în ritmul echilibrului absolut. Păstrând dinamica perioadei post-industriale, urbanizarea remodelează continuu spațiile, transformă ecosistemele și alterează evoluția vieții, modificând structurile discrete care o întrețin. Orbirea pentru plante (plant blindness) este noua mantră la margine de Antropocen, un timp în care cea mai strânsă legătură cu natura e mediată mai ales de raionul de fructe și legume din cel mai apropiat supermarket. În paradigmele post-umane, tehnologia îi amăgește pe nostalgici cu puncte false de întâlnire, universuri luxuriante construite prin soluții de digitalizare și VR, care evocă fibre de verde crud din inventarul vestigiilor unui timp care trece. Înțelese, de regulă, pe treapta cea mai de jos a ierarhiei vieții, plantele au, de fapt, importanță vitală, poartă povești și mesaje și pot deveni aliați puternici pentru diverse grupuri sociale. În timp ce arta rămâne cea mai delicată metodă de a rescrie această istorie în contemporan.
„Plantele, aceste viețuitoare modeste, înnobilate, însă, cu nenumărate virtuți de care depinde întreaga viață pe Terra, constituie liantul în acest demers stabilit între cei dedicați cunoașterii directe a acestora – botaniști, fitosociologi și nu numai -, și mediul artistic, sensibil și comprehensiv la căutările permanente ale omului. Pentru unii, plantele reprezintă obiectul de studiu, transpus în cercetări directe în natură. Pentru ceilalți – o sursă de inspirație, sublimată în mesaje de largă respirație. Cu toții contribuie la înțelegerea rostului nostru în ocrotirea și prețuirea acestor ființe esențiale în Logica Viului pe Pământ” – Prof. univ. dr. Mihaela Georgescu, Coordonator cercetare botanică
„Ecologiile grijii și îngrijirii” dorește să stabilească relații între diverse ecosisteme sociale și de mediu, să evidențieze importanța interdependenței acestora și să dezvolte o rețea capabilă să susțină interesele reciproce ale entităților pe care le include. Propune o acceptare a abordărilor sistemice, care înțeleg planeta ca pe o colecție de ecosisteme simbiotice, populate de ființe diverse, care se bazează unele pe altele pentru viață. Este o pledoarie verde, stimulând conștiința ecologică și relația nemijlocită cu natura. „Ecologiile grijii și îngrijirii” alătură arta contemporană unor proiecte de arhitectură și de cercetare a naturii botanice, într-o incursiune vizuală, poetică și, totodată, practică în complexitatea relațiilor omului cu flora. Discursul artistic recreează realități, pornind de la rolul hrănitor și vindecător al plantelor sau de la funcțiile lor practice (în diferite aspecte ale vieții, de la îmbrăcăminte și arhitectură, la produse farmaceutice), pentru a merge mai departe, spre imaginația simbolică sau atributele lor magice și mitice.
„Plantele asigură respirația ecosistemului din care facem parte. Învelișul viu al scoarței terestre a fost transformat în resursă aparent nelimitată, exploatată pentru supraviețuirea umanului. Taxonomiile botanice actuale se regăsesc amestecate în această micro antropologie vizuală a plantelor uzuale, imaginată în relație cu grija pentru natură și îngrijorarea în fața ecocidului actual. Expoziția «Ecologiile grijii și îngrijirii» devine un spațiu de reflecție, învățare și dezvățare a relațiilor omului cu natura vegetală. Este îngrijirea plantelor un răspuns pentru îngrijorarea în fața crizei climatice?” – Valentina Iancu, curatoare a programului
Plante utile, otrăvitoare, ritualice sau afrodisiace
Expoziția este împărțită în patru secțiuni, inspirate de cultura pop, cea populară, respectiv înțelegerea comună: plante utile, otrăvitoare, afrodisiace și ritualice.
„Ecologiile grijii și îngrijirii” pornește de la o serie de întrebări care vizează relația omului cu natura botanică, decelate din omonimia cuvântului grijă. Urmărind grija pentru plante, plantele folosite pentru îngrijire sau îngrijorarea în fața dezastrelor ecologice actuale, expoziția va introduce o perspectivă complexă asupra rolului florei în viața umană și invers. Fiecare secțiune a expoziției cuprinde plante vii și machete arhitecturale ale unor construcții folosite pentru creșterea și îngrijirea lor, precum și o serie de lucrări de artă contemporană care vorbesc polifonic și nuanțează subiectiv cercetarea botanică și arhitecturală. Pe parcursul lunii septembrie va fi organizat un atelier de lucru cu plantele medicinale la Galeria Strata, coordonat de Șef lucr. Dr. Luchian Vasilica. Organizatorii își invită publicul la o plimbare de descoperire a plantelor de pe lângă Galeria Mobius – împreună cu Prof. Dr. Mihaela Georgescu, și la două conferințe pe teme de arhitectură, ecologie și natură, susținute de Eliza Yokina și Daniel Tellman.
-
+5
Programul expozițional:
PLANTE UTILE. Galeria Strata – 2 – 20 septembrie 2023, vernisaj 2 septembrie începând de la ora 18.00. Artiști/e: Horia Bernea, Nicolae Comănescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar și Mălina Ionescu, Gabriela Mateescu, Diana Miron, Liliana Mercioiu, Ana Maria Micu, Roman Tolici, Iulia Toma, Miki Velciov, cu propuneri arhitecturale de Beros Abdul Architects, Stardust architects*, Nicolas Triboi, Eliza Yokina. Cercetare botanică de Adrian Mureș – student masterand în cadrul Facultății de Horticultură din București, Programul de master Managementul Conservării biodiversității .
PLANTE OTRĂVITOARE, TOXICE, DĂUNĂTOARE. Galeria Mobius – 7 – 30 septembrie 2023, vernisaj 7 septembrie, începând de la ora 18.00. Artiști/e: Maria Balea, Nicolae Comănescu, Iulian Bisericaru & Dragoș Dogioiu, Roberta Curcă, Katja Lee Eliad, Livia Greaca, Marina Oprea, Natalia Silaghi, Roman Tolici. Cercetare botanică de Andreea Stan – student masterand în cadrul Facultății de Horticultură din București, Programul de master Peisagistică.
PLANTE AFRODISIACE, RITUALICE. Galeria Leilei – 16 septembrie – 30 octombrie 2023, vernisaj 16 septembrie – începând de la ora 18.00. Artiste demisol (plante ritualice): Diana Matilda Crișan, Hortensia Mi Kafkin, Marta Mattioli, taietzel ticalos. Cercetare botanică de Andrei Conțiu – student masterand în cadrul Facultății de Horticultură din București, Programul de master Managementul Conservării Biodiversității.
Artiști/e la parter (plante afrodisiace): Livia Greaca, Alina Marinescu, Andreea Medar, Ciprian Mureșan, Miron Schmückle. Cercetare botanică de Andriana Gârstea – student masterand în cadrul Facultății de Horticultură din București, Programul de master Managementul Conservării biodiversității.
Inserții de zine-uri vor fi disponibile în toate sălile de expoziție | artist: Anton Polyakov.
Grădina Botanică București – 4 – 30 septembrie. Artiști: Beniamin Popescu, Miki Velciov.
Coordonator cercetare botanică: Prof. Dr. Mihaela Georgescu. Consultanță și curator ierbar: Șef lucrări Dr. Vasilica Luchian; coordonator concept peisagistic: Conf. Dr. Elisabeta Dobrescu | Curatoare arte vizuale: Valentina Iancu și Gabriela Mateescu | Curatoare arhitectură: Eliza Yokina
ECOLOGIILE GRIJII ȘI ÎNGRIJIRII
Proiect organizat de Asociația Nucleu 0000, în parteneriat cu Facultatea de Horticultură din București, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
Cofinanțat de AFCN
