Anul European al Patrimoniului Cultural: Cazinoul din Constanța nominalizat printre cele mai periclitate 12 situri din Europa

În deschiderea Anului European al Patrimoniului Cultural, Europa Nostra – principala organizație de patrimoniu din Europa – și Institutul Băncii Europene de Investiții au anunțat cele 12 situri de patrimoniu preselectate de o comisie de experți din diverse domenii pentru programul “Cele mai periclitate 7 situri în 2018”.

Reperele culturale amenințate ce provin din 10 țări europene sunt:

  • Centrul istoric din Gjirokastra, Albania
  • Bisericile post-bizantine din Moscopole și Vithkuq, Albania
  • Centrul istoric din Viena, Austria
  • Uzina de prelucrare a cărbunelui din Beringen, Belgia
  • Monumentul Buzludja, Bulgariaâ
  • Rețeaua de teleferice din Chiatura, Georgia
  • Mănăstirile și schitul David Gareji, Georgia
  • Castelul Sammezzano, Toscana, Italia
  • Cazinoul din Constanța, România (nominalizat de Asociația ARCHÉ)
  • Siturile de artă preistorică din provincia Cadiz, Spania
  • Orfelinatul grec Prinkipo, Insula Prinților, Turcia
  • Fabrica de gheață Grimsby, Marea Britanie.

Unele dintre aceste situri se află în pericol din cauza neglijării sau a planificării necorespunzătoare, altele din cauza lipsei de resurse sau de profesionalism în exploatare. Lista finală cu “Cele mai periclitate 7 situri” va fi comunicată pe 15 martie.

Cele 12 monumente și situri au fost selectate ținându-se cont de valoarea lor patrimonială și culturală deosebită, precum și de pericolul iminent în care se află. Implicarea comunităților locale și angajamentul diferitelor organisme publice și private pentru salvarea acestor situri au fost, de asemenea, socotite cruciale. Un alt criteriu important a fost prezentat de potențialul acestor situri de a stimula dezvoltarea socio-economică durabilă.

Această listă preliminară este, înainte de toate, un apel la acțiune. Îi îndemnăm pe actorii publici și privați de la nivel local, național și european să-și unească forțele pentru a salva aceste comori ale patrimoniului care spun povestea noastră comună și care trebuie conservate pentru generațiile viitoare” – Denis de Kergorlay, președintele executiv Europa Nostra.

Salvarea acestor 12 situri nu este numai în beneficiul monumentelor. Investiția va genera, de asemenea, beneficii socio-economice la nivel local, regional și național. Investițiile în patrimoniul cultural, bine pregătite și bine implementate, dau roade din punct de vedere al dezvoltării sociale, economice și culturale, și este important să răspândim acest mesaj în decursul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018.”  – Francisco de Paula Coelho, decanul Institutului Băncii Europene de Investiții.

Nominalizările pentru „Cele mai periclitate 7 situri” au fost propuse de organizații ale societății civile sau de către instituții publice care fac parte din vasta rețea Europa Nostra, ce include membri și organizații asociate de pretutindeni din Europa. Cele 12 situri au fost selectate de o comisie de experți în istorie, arheologie, arhitectură, conservare, analiză de proiect și finanțe. Lista finală cu „Cele mai periclitate 7 situri” va fi selectată de Consiliul Europa Nostra.

Programul „Cele mai periclitate 7 situri” a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra, cu sprijinul Institutul Băncii Europene de Investiții, în calitate de partener fondator, și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în calitate de partener asociat. Acest program a fost inspirat de succesul unui proiect asemănător desfășurat de Fondul Național pentru Conservare Istorică din SUA (US National Trust for Historical Preservation). „Cele mai periclitate 7 situri” nu este un program de finanțare. Scopul său este de a servi drept catalizator pentru acțiune și pentru a promova puterea exemplului. Acesta beneficiază de sprijinul programului Uniunii Europene „Europa Creativă”, ca parte a programului Europa Nostra „Patrimoniul nostru – valorile noastre”.

Cazinoul din Constanța. Pariază pe cultură – tur ghidat, dezbatere, conferință de presă

Miercuri, 17 ianuarie 2018 @ Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Asociația ARCHÉ organizează la Constanța o conferință de presă dedicată situației critice a Cazinoului. Evenimentul va reuni reprezentanți ai diferitelor instituții implicate de-a lungul timpului în gestiunea clădirii, precum și organizații și instituții cu atribuții în domeniul protecției patrimoniului.

Sunt invitați să participe reprezentanți ai Companiei Naționale de Investiții, Primăriei Constanța, Institutului Național al Patrimoniului, Ministerului Culturii, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliului Județean Constanța, Prefecturii județului Constanța, Direcției Județene pentru Cultură – Constanța, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Dobrogea, Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice, arh. Daniel Ciocăzanu, Băncii Mondiale – Marcel Ionescu-Heroiu.

Moderator – arh. Eugen Pănescu.

Invitații vor lua parte în prima parte a zilei la un tur ghidat al cazinoului, urmat de o dezbatere închisă, moderată de un membru al Consiliului European al Arhitecților cu experiență relevantă în proiecte de revitalizare urbană. Scopul dezbaterii este conjugarea și optimizarea eforturilor existente, având în vedere faptul că instituțiile prezente la dezbatere au responsabilități și atribuții diferite, dar complementare, în ceea ce privește prezentul și viitorul Cazinoului, monument istoric de importanță națională și simbol al Constanței. Concluziile dezbaterii vor fi apoi comunicate presei și tuturor celor interesați.

Scop: Armonizarea eforturilor instituțiilor și organizațiilor implicate în prezentul și viitorul cazinoului
Obiective / teme de discuție: ● cooperarea inter-instituțională în vederea demarării lucrărilor de restaurare ● creionarea unui plan de mentenanță până la începerea lucrărilor de restaurare ● identificarea unor direcții pentru implicarea comunității locale ● promovarea coeziunii publice și private în valorificarea obiectivelor de patrimoniu ● combaterea muzeificării obiectivelor de patrimoniu și transformarea lor în centre vii pentru comunități.

Agenda evenimentului:
13:30 – 14:00 – Înregistrarea şi primirea participanților
14:00 – 15:00 – Prânz. Networking
15:00 – 16:30 – Conferință de presă cu participarea invitaților la dezbatere și a reprezentanților mediului de afaceri și a comunităților locale.
16:30-17:30 – Încheierea evenimentului, vin d’honneur

Cazinoul din Constanța

este un monument istoric emblematic pentru orașul Constanța și pentru România. Edificiul a fost ridicat în timpul „febrei cazinourilor” ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea, și și-a deschis porțile în 1910. Daniel Renard, arhitectul româno-elvețian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I.

Clădirea a devenit, în timp, un reper al țărmului Mării Negre. Văzut de pe mare, Cazinoul se înalță pe un promontoriu stâncos, părând a aparține mării mai degrabă decât orașului, impresie întărită și de decorația de inspirație marină a clădirii.

Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundațiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine și clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu și leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoțită pe tot parcursul de o centură verde. Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spațios și bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spații tehnice și este completat de terase deschise.

Principala amenințare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea și ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala și procesul de îngheț-dezgheț accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile și furtunile au distrus majoritatea ferestrelor fațadei dinspre mare, permițând ploii, zăpezii, păsărilor și animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce spre prăbușirea acoperișului.

De-a lungul timpului clădirea a adăpostit, alternativ, funcțiuni comerciale și funcțiuni publice (când edificiul s-a aflat în grija statului). În anii 2000 clădirea a fost abandonată, stare în care se găsește și astăzi ca urmare a incapacității administrative de a se găsi finanțare pentru a demara o operațiune de salvare, restaurare și revitalizare. Situația a fost prelungită de eșuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitație publică.

Clădirea a trecut de mai multe ori din administrația municipiului Constanța în administrația altor instituții, ultima dintre acestea fiind Compania Națională de Investiții din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Această stare de incertitudine adminstrativă a întârziat și mai mult demararea unui proces adecvat de restaurare. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin trei procese de restaurare, de o calitate discutabilă, care pun probleme suplimentare unei viitoare campanii de reactivare.

Nominalizatorul acestui ansamblu, Asociația ARCHÉ împreună cu partenerii săi, susțin că restaurarea și deschiderea Cazinoului din Constanța către public îi vor asigura în continuare rolul de important reper cultural și pilon al identității locale, precum și supraviețuirea în viitor.

 

Cadru

Europa Nostra este federația pan-europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de instituții publice, companii private și persoane fizice. Având în componență peste 40 de țări din Europa, organizația este vocea societății civile angajată în protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al Europei. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca rețeaua de patrimoniu cea mai reprezentativă din Europa. Plácido Domingo, renumitul cântăreț de operă și dirijor, este președintele organizației.
Europa Nostra inițiază campanii pentru salvarea monumentelor pe cale de dispariție, siturilor și peisajelor Europei, în special prin intermediul programului „Cele mai periclitate 7 situri”. Celebrează excelența prin Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra. De asemenea, contribuie la formularea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene în domeniul patrimoniului, printr-un dialog structurat cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței patrimoniului european 3.3. Europa Nostra a promovat cu convingere și contribuie activ la implementarea Anului European al Patrimoniului Cultural 2018.

Institutul Băncii Europene de Dezvoltare (EIBI) a fost creat în cadrul Grupului EIB (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții) pentru a promova și susține inițiative sociale, culturale și de cercetare ce implică actori europeni și publicul general. Este unul dintre principalii piloni ai Grupului EIB de implicare a comunităților și cetățenilor.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) este „banca socială a Europei”. Bancă de dezvoltare multilaterală, cu 41 de state membre, aceasta reprezintă un instrument major de politici de solidaritate în Europa. Conservarea patrimoniului cultural al Europei face parte din mandatul său.

Europa Creativă este programul UE de sprijin al sectoarelor culturale și creative ce le permite acestora să-și sporească contribuția pentru locurile de muncă și creștere economică. Cu un buget de 1.460.000.000 € pentru perioada 2014-2020, sprijină organizațiile în domeniul patrimoniului, teatru, arte plastice, arte interdisciplinare, publicații, film, televiziune, muzică și jocuri video, precum și zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și audiovizualului. Finanțarea permite acestora să opereze în toată Europa, pentru a ajunge la noi segmente de public și pentru a dezvolta abilitățile necesare în era digitală.

*fotografii de Marian Sterea

www.arche.ro
www.europanostra.org

 

1