Asociația cu a mic anunță publicarea raportului de cercetare Grădina Dâmbu, studiu interdisciplinar despre pârâul Dâmbu din județul Prahova, un curs de apă de 39 de kilometri care traversează șapte unități administrative, inclusiv municipiul Ploiești, și se varsă în Teleajen în situl Natura 2000 Coridorul Ialomiței. Proiectul a fost finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul Arhitecturii.
Foto: Marius Vasile
Grădina Dâmbu a pornit de la o întrebare: poate un curs de apă urban ignorat să devină infrastructură verde-albastră, un coridor ecologic care leagă comunitățile pe care le traversează? Teritoriul este puțin cunoscut, iar înțelegerea lui a fost considerată o condiție prealabilă oricărei propuneri de intervenție.
Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul a peste un an, cu sesiuni de cartografiere și observare în teren, consultarea studiilor anterioare, hărților și documentelor de legislație locală, interviuri cu locuitori și actori urbani. Fiecare specialist a prezentat propriul studiu, însoțit de fișe de cercetare care au identificat puncte relevante de-a lungul traseului pârâului.
Șase discipline, același teritoriu
Studiul istoric – Lucian Vasile a cercetat documente de arhivă, hărți și presa locală din ultimele trei secole pentru a reconstitui relația dintre pârâu și oraș. De la prima mențiune documentară din 1787, la inundațiile repetate ale secolului al XIX-lea care au restructurat geografia socială a Ploieștiului, la planurile de rectificare din 1895 niciodată complet finalizate, studiul reconstituie o relație de colaborare, confruntare și ignorare.
Studiul hidrogeologic – Gheorghe Bursuc a analizat cadrul natural al bazinului hidrografic: geologia subsolului, regimul apelor subterane, relația dintre pârâu și apa freatică a Ploieștiului. Studiul include și prognoze privind impactul schimbărilor climatice – inundații mai frecvente, perioade secetoase mai lungi – asupra unui curs de apă cu debit deja variabil și uneori inexistent.
Studiul peisagistic – Clara Oprea a documentat vegetația: specii ripariene native, specii invazive, grădini informale ale locuitorilor. Studiul identifică tipologiile de peisaj de-a lungul traseului – de la trecerea din zona rurală a izvorului până la situl Natura 2000 de la vărsare – și analizează potențialul fiecărei zone pentru un coridor ecologic funcțional.
Studiul de biodiversitate – echipa Biogeographica (Valentina Elena Moraru, George Bouroș, Gabriel Vânău) a cartografiat fauna pe zece puncte de observație de-a lungul traseului. Au identificat aproximativ 70 de specii de păsări, 18 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni protejați și 6 specii de reptile, o biodiversitate adaptată unui mediu puternic transformat de activitatea umană, dar prezentă. Studiul documentează și presiunile majore: poluarea persistentă, deșeurile, animalele domestice hoinare care perturbă fauna sălbatică.
Cercetarea antropologică – Alexandru Vârtej a studiat practicile și înțelesurile locuitorilor în legătură cu pârâul, prin observație participativă și interviuri. A documentat un ecosistem hibrid – nici natural, nici urban – în care oamenii și pârâul s-au adaptat unul la celălalt în absența oricărei planificări: poteci informale, jardiniere din anvelope, grătare pe mal. Și, în același timp, teama de vegetația prea deasă, dorința ca pârâul să dispară sub beton, segregarea socială pe cele două maluri.
Studiul de peisaj arhitectural – Oana Iacob și Vlad Voicu au analizat relația dintre pârâu și planurile urbanistice ale celor șapte localități de pe traseu și au propus o viziune de ansamblu asupra coridorului. Studiul include o analiză a traversărilor peste pârâu, a zonelor de protecție, a spațiilor verzi adiacente și a potențialului fiecărei zone pentru intervenție.
-
+6
Concluzii
Dâmbu are elemente care pot susține dezvoltarea unui coridor verde-albastru: vegetație existentă, biodiversitate și posibilități de acces. Valorificarea acestui potențial presupune recunoaștere instituțională și o abordare coordonată. Fragmentarea administrativă îngreunează construirea unei viziuni comune: șapte localități, șapte planuri urbanistice. Cercetarea nu a identificat un document comun care să trateze Dâmbu ca element de continuitate între ele. Percepția comunității influențează relația cu pârâul. Formată de experiențe repetate de inundații și poluare, aceasta se reflectă în comportamente și în felul în care este imaginat viitorul Dâmbului. Înțelegerea acestor percepții este esențială pentru viitoarele intervenții.
Raportul complet este disponibil gratuit la:
cultural.oar.archi/wp-content/uploads/2026/10/Gradina-Dambu_Raport-de-cercetare.pdf
Proiect inițiat de asociația cu a mic, finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul Arhitecturii.
Echipa: Oana Iacob, Vlad Voicu, Lucian Vasile, Alexandru Vârtej, Biogeographica, Clara Oprea, Gheorghe Bursuc, Marius Vasile.
Ig.com/gradina.dambu / Fb.com/gradina.dambu
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2026 – Vara 2027” / Zeppelin/ Online
