Studiul „București. Structura minoră”, Volumul 3 – „Maidan”, deschide o dezbatere despre cum pot fi puse în valoare microspațiile urbane construite în jurul intersecțiilor, arborilor mari și bătrâni și al unor curți cu potențial de deschidere către comunitate din zona istorică a Sectorului 2.
Pe 14 octombrie 2026, de la ora 11.00, la Casa Mincu, sediul Ordinului Arhitecților din România, are loc prezentarea studiului „București. Structura minoră”, Volumul 3 – „Maidan”, urmată de dezbaterea publică „Spațiile mici pot schimba orașul”.
Evenimentul îi aduce împreună pe autorii studiului, reprezentând Studio BAAB și Baza. Deschidem Orașul, pe Primarul Sectorului 2, pe Primarul General al Capitalei, profesioniști ai mediului construit, reprezentanți ai comunității locale și ai mediului de afaceri. După prezentarea studiului va avea loc o dezbatere moderată de arhitectul Matei Bogoescu, urmată de o discuție cu reprezentanții administrației și cu publicul prezent.
Panelul de discuție este alcătuit din: Daniela Calciu (arhitect OAR); Rareș Hopincă, Primarul Sectorului 2; Ciprian Ciucu, Primarul General al Capitalei; Alexandru Belenyi, autor al studiului (arhitect BAAB), Maria Duda, autor al studiului (arhitect BAZA); Samuel Stancu (urbanist UrbanizeHub / Piațete Libere) și Alexandru Gheorghe (arhitect peisagist Poteca Studio).
Studiul pleacă de la observația că întreaga zonă istorică a Sectorului 2, cuprinsă între Ștefan cel Mare, Călărași și Polonă, păstrează încă o rețea densă de spații care, privite separat, pot părea nesemnificative, dar împreună pot constitui o infrastructură importantă a vieții cotidiene. „Maidan” identifică și cartografiază această structură și propune o serie de principii prin care ea poate fi îmbunătățită treptat, fără a pierde caracterul zonei.
Intersecții, colțuri de stradă, curți ale școlilor și bisericilor, mici spații publice, afaceri de proximitate și arbori maturi se află la distanțe reduse unele de altele, în medie de aproximativ 60 de metri, și alcătuiesc o structură urbană care poate fi parcursă la pas și care păstrează urmele vechiului București-grădină.
Un parc în rețea
Una dintre concluziile studiului este că valoarea acestor locuri devine evidentă atunci când sunt privite împreună. Ele compun un spațiu urban de tip mozaic, care poate fi țesut treptat, din detalii gândite după o serie de principii și indicații de design urban, apropiate de experiența pietonului.
Spațiile deja existente nu formează un parc convențional, ci o succesiune de locuri apropiate, legate prin străzi, care pot deveni mai accesibile, mai confortabile și mai bine conectate cu viața cartierului, oferind o formă de urbanitate contemporană comunităților de proximitate și susținând dezvoltarea urbană și economică.
Studiul inventariază peste 300 de astfel de spații și propune o logică de intervenție graduală, bazată pe reguli comune și pe soluții adaptate fiecărui loc.
Colțurile de stradă comune și punctele de întâlnire analizate însumează peste 145.000 de metri pătrați, o suprafață comparabilă cu cea a Grădinii Cișmigiu.
Orașul uriașilor blânzi
Un rol important în această rețea îl au arborii mari și bătrâni ai Sectorului 2. Aproximativ 300 de arbori au fost cartografiați în cadrul studiului, ținând cont de dimensiunea și vârsta lor aproximativă, de impactul asupra calității spațiului public și de posibilitatea de a crea în jurul lor locuri de întâlnire.
Unii dintre acești arbori sunt mai vechi decât regularizarea actuală a străzilor și păstrează memoria unei zone în care grădinile, livezile și vegetația făceau parte din structura cotidiană a orașului.
Studiul propune ca arborii mari să fie priviți atât ca elemente de vegetație, cât și ca repere urbane: locuri în jurul cărora pot apărea umbră, bănci, apă, spații de odihnă și întâlnire. Ei reprezintă o resursă existentă, gratuită, de confort urban și protecție climatică.
De la studiu la principii de intervenție
„Maidan” propune o serie de principii care pot ghida intervenții succesive în zona istorică a Sectorului 2.
Printre acestea se află amenajarea intersecțiilor ca spații urbane, protejarea și punerea în valoare a arborilor existenți, folosirea unui vocabular coerent de mobilier urban, soluții flexibile pentru activarea străzii și testarea unor intervenții înainte ca acestea să devină permanente, în spiritul urbanismului tactic.
Studiul analizează și posibilitatea transformării străzii Mihai Eminescu într-o axă comercială și culturală a zonei, precum și rolul pe care îl pot avea școlile, bisericile și alte instituții în construirea unei rețele mai ample de spații comunitare.
În Sectorul 2 există deja proiecte care lucrează cu aceeași logică a intervențiilor de proximitate. Programul „Piațete Libere”, coordonat de UrbanizeHub, dezvoltă propuneri pentru zece spații publice din zonă, cu consultanță urbanistică din partea arhitecților BAAB.
În acest context, dezbaterea „Spațiile mici pot schimba orașul” deschide și o întrebare mai largă: cum pot proiectele, studiile și intervențiile aflate deja în desfășurare să fie puse în relație într-o viziune integrată asupra spațiului public din zona istorică a Sectorului 2?
O conversație despre următorii pași
La eveniment sunt invitați proprietari de afaceri la stradă, dezvoltatori imobiliari, administratori ai unor instituții de învățământ și ai unor biserici, organizatori de evenimente și tururi urbane, profesioniști și locuitori ai zonei.
Participarea unor actori diferiți pornește de la premisa că transformarea spațiului public nu ține de un singur proiect sau de o singură instituție. O viziune coerentă are nevoie de colaborare între administrație, profesioniști, proprietari, instituții și comunitatea locală.
Dezbaterea din 14 octombrie reprezintă începutul acestei conversații publice: de la un studiu și un set de principii către o posibilă coordonare a intervențiilor și către proiecte care să poată fi discutate, testate și dezvoltate în timp.
„Viața multora dintre noi se întâmplă pe străzile mici din centrul Bucureștilor. Seria de studii «București. Structura minoră» observă felul în care sunt folosite aceste străzi din punctul de vedere al omului care merge pe jos, al mamei cu cărucior sau al persoanelor cu dizabilități.
Ideile din acest volum, «Maidan», continuă spiritul inventiv care se regăsește și în alte proiecte ale biroului nostru, precum amenajarea unor piațete din zona istorică a orașului Brașov, cu și pentru liceeni, sau instalațiile temporare realizate în timpul Street Delivery, inclusiv transformarea panoului publicitar într-un panou cu rol educativ.
Prin toate acestea, inițiem o ordonare inteligentă și prietenoasă cu pietonii a spațiului public.” -Alexandru Belenyi, dr. arh., Studio BAAB
Despre
Studiul „Maidan”
„Maidan” este un studiu inițiat în comun de Studio BAAB și Baza. Deschidem Orașul, realizat cu sprijinul Primăriei Sectorului 2, București.
Autorii studiului sunt: Alexandru Belenyi, dr. arh. – coordonator; Maria Duda, dr. arh.; Aniela Ban, arh.; Irina Niculescu, arh.
Studiul face parte din seria „București. Structura minoră”, dedicată analizei orașului la scara experienței cotidiene și a spațiilor parcurse pe jos.Primele două volume au oferit o analiză amănunțită, la pas, a zonelor Grivița–Cazzavillan și Brezoianu, informații care nuanțează prejudecățile legate de trafic și formulează propuneri concrete pentru umanizarea spațiului străzii și adaptarea lui pentru toți locuitorii, pentru comerțul stradal și pentru viața comunitară.
Despre „București. Structura minoră”: baab.ro/project/bucuresti-structura-minora
Studio BAAB – Arhitectură și Urbanism
Fondat de arhitecții Irina Niculescu Belenyi și Alexandru Belenyi, studioul coordonează proiecte de arhitectură, amenajare de spații publice și design interior. Practica biroului explorează orașul ca spațiu de participare, învățare și joc liber, unde oamenii nu sunt doar utilizatori ai orașului, ci actori care îl pot înțelege, negocia și transforma.www.baab.ro
Baza. Deschidem Orașul
s-a înființat în 2016. Realizează intervenții urbane cu impact social și cultural profund, care să schimbe textura orașului. Formează o comunitate multidisciplinară de minți vii și active care doresc să facă din București un oraș mai deschis, mai inovativ. De la înființare asociația s-a axat pe cercetare și proiecte de regenerare urbană a spațiului public, educație – formală sau informală, și conectare și promovare a tinerilor profesioniști.
Dezbaterea „Spațiile mici pot schimba orașul” se desfășoară cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, pe 14 octombrie 2026, de la ora 11.00, la Casa Mincu, sediul OAR.
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2026 – Vara 2027” / Zeppelin/ Online
