MuzA – Muzeul de Arhitectură din România ajunge la Brăila, unde își îndreaptă privirea spre unghiuri mai puțin cercetate ale orașului: arhitectura civică a anilor ’60–’80. Gândit ca un muzeu călător, MuzA călătorește timp de patru ani în 11 locuri din România, documentând arhitectura și felul în care aceasta modelează orașele și viețile oamenilor.
Text: Anca Vancu
Foto: Cristiana Malcică, Mihai Rotaru, Arhiva personală Valerică Butoi, This Place is prety good
La Brăila, a treia oprire după București și Băile Govora, cercetarea pornește de la „fantezia progresului” și a orașului modern: cum a fost imaginată transformarea orașului istoric, într-o perioadă de industrializare și creștere demografică, și prin ce proiecte a prins formă.
Curatoriată de arhitecții Cristian Ștefănescu și Cristian Bădescu, expoziția MuzA la Brăila: Arhitectura celuilalt oraș aduce împreună, prin machete, desene și fotografii, 11 clădiri ale perioadei, de la cinematografe și hoteluri la sedii administrative și infrastructuri pentru sport și timp liber. Dincolo de planuri și date de construcție, fiecare vine cu propria poveste. Proiecte care s-au schimbat din mers, uneori din motive tehnice, alteori au fost influențate de intervenții politice. Unele idei au prins forme arhitecturale neașteptate, altele n-au mai fost puse niciodată în funcțiune. Expoziția îi aduce pe locuitori față în față cu o parte familiară a propriului oraș și deschide o discuție despre arhitectura acelei perioade, cu toate calitățile și contradicțiile ei.
Expoziția se deschide la Cinema Central (vernisaj sâmbătă, 3 octombrie, 18:30), într-una dintre clădirile pe care chiar ea le cercetează, și rămâne deschisă până pe 14 decembrie. Detalii, aici.
1. Cinema Central
Denumire: Cinema Central (Cinema Dunărea – denumire de proiect)
Autori / proiectare: arh. Nicoleta Huluba-Mitrofan (șef proiect), arh. Dorel Friedmann, arh. Virgil Barbu; structură: ing. Aurelian Crețu; instalații termice și ventilații: ing. Ionel Gălățeanu / Centrul de Proiectare Județean Brăila
Statut actual: fost cinematograf; proprietatea Municipiului Brăila
Pentru montarea grinzilor de 24 de metri ale acoperișului, pe șantierul Cinema Central a fost ridicată o rampă temporară de pământ pe care să poată urca macaraua, își amintea maistrul Teodor Gurgu, povestind despre peripețiile construcției. Cinematograful avea să se deschidă pe 23 august 1984, cu peste 600 de oameni în sală și un ecran de 22 de metri pe care rula, așa cum a fost consemnat în presa vremii, filmul sovietic Escadronul husarilor zburători.
Cinema Central, construit pe amplasamentul fostului Teatru Passalacqua, nu a fost proiectat doar ca o sală de proiecție. Făcea parte dintr-un ansamblu cu 44 de apartamente și alte servicii comerciale, în centrul Brăilei. Aici se găseau magazinul Muzica, bijuterii, cosmetice, florărie, cofetărie, cărți și reviste, cărți poștale și artizanat, dar și o agenție a Automobil Clubului Român.
*Foier
Astăzi, cinematograful este închis. Foaierul său se redeschide temporar cu MuzA și devine spațiul expoziției care-i cercetează istoria și deschide, în același timp, o conversație despre viitorul clădirii.
2. Centralele termice din Hipodrom („Punctele CET”)
Denumire: Centralele termice ale Cartierului Hipodrom („Punctele CET”)
Autori / proiectare: parte a proiectului Cartierului Hipodrom, coordonat de arh. Maria Cocioabă și arh. Ștefan Cocioabă / DSAPC Galați; autorii centralelor nu sunt identificați separat în sursele consultate
Datare: cca 1965–1969
Statut actual: funcțiune termică abandonată
Cartierul Hipodrom este primul mare ansamblu de locuit construit în Brăila în perioada comunistă. Pentru a satisface nevoile de încălzire ale întregului ansamblu au fost construite patru centrale termice. Mai degrabă decât să răspundă strict unei funcțiuni utilitare, acestea au fost transformate de arhitecții Maria și Ștefan Cocioabă în repere ale cartierului.
Nevoia unui coș de fum a devenit astfel oportunitatea de a crea elemente arhitecturale monumentale. Cu o înălțime de aproximativ două ori mai mare decât a blocurilor P+4 din jur și amplasate în capete de perspectivă, coșurile centralelor termice participau la compoziția urbană a ansamblului și la construirea identității sale.
3. Bazinul olimpic și turnul de sărituri
Denumire: Bazinul olimpic și turnul de sărituri
Autori / proiectare: arh. Nicolae Mitroi
Datare: proiectat la începutul anilor 1970; inaugurat în 1976
Statut actual: infrastructură sportivă; turnul de sărituri nu mai este utilizat pentru funcțiunea inițială
În anii ’70, Parcul Monument primea o nouă bază sportivă, cu un bazin olimpic descoperit de 50 de metri și un bazin separat pentru sărituri. Turnul de sărituri a pornit de la un model de proiect pe care arhitectul Nicolae Mitroi l-a adaptat pentru Brăila. O construcție după aceeași soluție a existat și la Oradea.
La Brăila însă, turnul nu a ajuns să fie folosit așa cum fusese imaginat. Probleme apărute în timpul construcției au împiedicat utilizarea lui pentru sărituri în apă, iar structura a rămas în peisajul bazei sportive fără să-și îndeplinească funcțiunea pentru care fusese proiectată.
4. Casa Tineretului
Denumire: Casa de Cultură a Tineretului / Casa Tineretului
Arhitecți: Doina Barbu, Virgil Barbu
Proiectant: Institutul de Proiectări Brăila
Construită în anii ’80, într-o a doua etapă de dezvoltare a Centrului Civic, clădirea a fost proiectată de o echipă locală și așezată în axul esplanadei care cobora spre Dunăre. Casa Tineretului aduna o sală de spectacole de 450 de locuri, cluburi, două discoteci, sală de gimnastică, hotel și restaurant.
Clădirea a fost proiectată de arhitecții Doina Barbu și Virgil Barbu, la Institutul de Proiectări Brăila, dar drumul de la proiect la construcție nu a fost tocmai simplu. Potrivit mărturiei Doinei Barbu, consemnată de Alexandru Răuță, în timpul unei vizite la Brăila, Nicolae Ceaușescu ar fi cerut ca noua clădire să „semene” cu Palatul Camerei de Agricultură, edificiul neoromânesc din imediata vecinătate. Ce însemna mai exact această asemănare nu era însă clar pentru proiectanți.
Proiectul a ajuns apoi la Cezar Lăzărescu, pe atunci președintele Uniunii Arhitecților, care a venit la Brăila împreună cu o echipă de arhitecți din București. Lăzărescu a susținut soluția propusă de arhitecții locali, iar proiectul a putut merge mai departe în forma gândită de aceștia.
5. Primăria – Palatul Administrativ
Denumire: Palatul Administrativ (Sediul politico-administrativ județean Brăila)
Autori / proiectare: arh. Nona Florescu (șef proiect), arh. Radu Tănăsoiu, arh. Florin Sandu; structură: ing. Traian Popp, ing. Mircea Mironescu; instalații: ing. Valentin Marinescu / Institutul de Proiectări Carpați, București
Statut actual: sediul Consiliului Județean Brăila și al Instituției Prefectului
Proiectat în 1974–1975 de arhitecții Radu Tănăsoiu, Nona Florescu și Florin Sandu, Palatul Administrativ (Primăria) a devenit piesa în jurul căreia s-a construit noul Centru Civic al Brăilei. Clădirea trebuia să fie în același timp sediul administrației și fundalul unei noi piețe pentru ceremonii și adunări publice. Corpul lung, orizontal, este contrapunctat de turnul cu ceas, iar spre Dunăre, un pasaj la nivelul inferior trebuia să continue traseul din piață către faleză.
Cercetarea lui Alexandru Răuță arată că forma pe care o vedem azi s-a construit în urma unui lung șir de propuneri și modificări. Cutremurul din 4 martie 1977 a surprins clădirea cu structura în mare parte ridicată și a influențat continuarea proiectului. Esplanada a fost modificată ulterior pentru a include un heliport destinat vizitelor lui Nicolae Ceaușescu, în timp ce turnul cu ceas, care a devenit un reper al orașului, nu apărea în planșele prezentate acestuia, ci a fost introdus ulterior de echipa de proiectare.
MuzA la Brăila: arhitectura civică a anilor ’60–’80, în prim-plan
Pe 3 și 4 octombrie, MuzA – Muzeul de Arhitectură din România ajunge la Brăila, pentru ultima oprire din primul său an de călătorie. Noua stație aduce laolaltă o expoziție, un proces de cercetare și documentare și un program de evenimente la Cinema Central, redeschis temporar de MuzA ca spațiu cultural. Curatoriată de arhitecții Cristian Ștefănescu și Cristian Bădescu, expoziția aduce în prim-plan arhitectura civică construită în Brăila în anii ’60–’80 și rolul pe care aceasta l-a avut în transformarea orașului de pe Dunăre.
Vernisaj: sâmbătă, 3 octombrie 2026, de la 18:30.
Expoziția va rămâne deschisă până pe 14 decembrie.
După București și Băile Govora, MuzA (www.muzeuldearhitectura.ro) își continuă călătoria și ajunge în a treia stație, Brăila, care este ultima oprire din 2026 și cea care încheie anul curatorial dedicat Fanteziei. De-a lungul celor patru ani de călătorie, muzeul va ajunge în 11 locuri din România, documentând și aducând împreună povești despre arhitectură și despre felul în care aceasta modelează orașele și viața comunităților.
*Hotel Traian
„Celălalt oraș” al Brăilei
Identitatea Brăilei este asociată în primul rând cu imaginea orașului-port cosmopolit, dezvoltat în jurul comerțului dunărean și al centrului istoric. MuzA la Brăila își îndreaptă privirea spre un alt strat, mai recent și uneori mai dificil de integrat în discursul despre patrimoniul orașului: arhitectura civică construită în anii ’60–’80, în contextul industrializării, urbanizării și sistematizării care transformau orașele din întreaga țară.
Pentru a privi mai atent „celălalt oraș”, expoziția aduce împreună 11 clădiri reprezentative ale perioadei, de la spații culturale și comerciale la clădiri administrative și infrastructuri pentru sport și timp liber. Cinema Central, Primăria, Casa Tineretului, Sala Polivalentă, Stadionul Municipal sau Magazinul Universal se numără printre locurile care au organizat viața publică a Brăilei în acea perioadă. Multe sunt funcționale și azi și fac parte atât din peisajul orașului, cât și din memoria locuitorilor.
*Sala Polivalentă
Prin refotografiere, machete și desene, clădirile sunt aduse împreună și privite atât individual, cât și ca ansamblu, făcând mai vizibile arhitectura lor, relațiile dintre ele și imaginea orașului pe care au construit-o. Expoziția le privește, fără nostalgie sau respingere, ca parte din identitatea orașului care merită cercetată și înțeleasă.
*detaliu Sala Polivalentă
„Copilăria și adolescența mea în Brăila sunt legate de niște repere urbane care poate nu sunt primele la care ne gândim atunci când vorbim despre oraș. Ieșirile în fața blocului, la bunicii mei din Cartierul Hipodrom, primele plimbări cu bicicleta prin Monument, pe lângă Polivalentă și Stadion, lecțiile de înot de la bazin sau, mai târziu, întâlnirile din liceu «la pietre», în fața Primăriei, sunt toate fragmente dintr-un oraș foarte personal.
Acesta este, într-un fel, «celălalt oraș» pe care îl explorăm în expoziție: Brăila construită după 1945, privită prin prisma arhitecturii publice. Un oraș care, deși este prezent în experiența noastră de zi cu zi, apare mult mai rar atunci când Brăila își spune propria poveste. Expoziția își propune să aducă acest strat alături de celelalte și să privească Brăila prin toate istoriile sale puse împreună.” – Cristian Bădescu, co-curatorul expoziției MuzA la Brăila: Arhitectura celuilalt oraș.
„Aceste clădiri civice au calități și intenții arhitecturale care, în momentul de față, rămân într-un fel latente, prea puțin observate. Tocmai de aceea mi se pare incitant să ne uităm mai atent la ele și să le reconstruim poveștile. În același timp, ele deschid o perspectivă foarte fertilă asupra pluralității de direcții arhitecturale și urbane care au modelat orașul.” – Cristian Ștefănescu, co-curatorul expoziției MuzA la Brăila: Arhitectura celuilalt oraș.
Cinema Central se redeschide temporar
Expoziția este găzduită chiar într-una dintre clădirile pe care le cercetează. Cinema Central a fost construit la începutul anilor ’80 pe un loc legat de mult timp de viața culturală a Brăilei – în trecut, pe același amplasament, a funcționat Teatrul Passalacqua. Parte chiar din arhitectura civică pe care expoziția o aduce în prim-plan, Central a devenit la rândul său un reper cultural al orașului, până la închiderea sa în urmă cu câțiva ani.
Prin MuzA, cinematograful se redeschide temporar, cu sprijinul Primăriei Municipiului Brăila. Foaierul devine spațiu expozițional, iar clădirea este în același timp gazdă și parte din expoziție. Parcursul expozițional folosește arhitectura existentă a locului, de la piațeta din fața intrării la foaier și fostul ghișeu de bilete, și deschide o conversație despre ce se întâmplă cu astfel de locuri atunci când funcțiunile lor se schimbă și alte roluri pot avea.
Tema expoziției: fantezia progresului
În 2026, primul an al programului MuzA curatoriat de Ilinca Pop-Gălățianu și Tudor Elian, este dedicat Fanteziei și felului în care aceasta poate funcționa ca instrument al arhitecturii: înainte ca un loc să fie construit, el este imaginat. La București, MuzA la Palat a explorat patru direcții ale fanteziei arhitecturale – gândirea utopică, reprezentarea, proiectarea și locuirea –, iar la Băile Govora, MuzA la Băi a urmărit fantezia vieții bune, explorând ideea că în, stațiunile balneare, arhitectura, natura și medicina au fost gândite împreună, în jurul ideii de îngrijire.
La Brăila, tema capătă o altă formă: fantezia progresului și a orașului modern, proiectată în anii ’60–’80. Industrializarea și urbanizarea sistematică din perioada socialistă au venit împreună cu o anumită imagine despre viața modernă și despre rolul arhitecturii în organizarea ei. Noile clădiri civice trebuiau să dea formă acestei lumi – să creeze locuri pentru cultură, sport, administrație, comerț și viață colectivă.
Expoziția pune această fantezie sub lupă: cum a fost imaginată transformarea Brăilei? Prin ce instrumente urbanistice și arhitecturale a fost pusă în practică? Cine au fost arhitecții care au proiectat orașul și ce a rămas din viziunea lor?
În foaierul Cinema Central, expoziția pune în relație arhitectura civică a anilor ’60–’80 cu transformările mai ample ale Brăilei. În centru se află constelația clădirilor selectate, prezentate prin machete, desene, fotografii actuale și imagini de arhivă. În jurul lor se conturează contextul în care au apărut: industrializarea, urbanizarea și sistematizarea, rolul centrelor de proiectare și viziunile, realizate sau rămase pe hârtie, pentru transformarea orașului. Arhiva proiectului original al Cinema Central aduce chiar clădirea-gazdă în această poveste.
Traseul se extinde apoi spre istoria și viața cotidiană a Brăilei, prin sute de vederi și fotografii din arhive publice și personale, hărți istorice și filme documentare din Arhiva Studioului cinematografic „Alexandru Sahia”. O instalație sonoră cu muzică, reportaje și fragmente de film din epocă traversează spațiul expoziției și completează acest context vizual.
Programul MuzA la Brăila: tururi ghidate, ateliere, discotecă
MuzA la Brăila se deschide pe 3–4 octombrie cu un program care continuă expoziția dincolo de Cinema Central și invită publicul să privească orașul din mai multe perspective. Tururile pornesc prin Brăila istorică și pe urmele arhitecturii civice socialiste, iar în expoziție vor avea loc întâlniri și ateliere pentru copii și adolescenți. Programul include și un atelier incluziv, parte dintr-un demers educațional prin care MuzA propune activități persoanelor cu nevoi speciale și creează un spațiu prietenos și accesibil pentru a descoperi arhitectura.
Vernisajul are loc sâmbătă, 3 octombrie, de la 18:30, cu muzica lui Sillyconductor, iar seara continuă cu un party cu muzici românești din anii ’60–’90, recuperate din arhive și readuse pe ringul de dans de Discotecă Coop DJs.
Accesul la expoziție și la evenimente este gratuit.
Expoziția poate fi vizitată pe toată durata evenimentelor.
PROGRAM
Sâmbătă, 3 octombrie
14:30–16:30 · Brăila, orașul istoric
Tur ghidat prin oraș cu Mihaela Camelia Roșu. Punct de întâlnire: Ceasul din Piața Traian
18:30 · Vernisaj public · Cinema Central
DJ set Sillyconductor
22:00 · Party Discotecă #La Brăila
Duminică, 4 octombrie
10:00–12:00 · Celălalt oraș: Brăila ’60–’80
Tur ghidat dedicat arhitecturii civice a anilor 1960–1980, cu Mihaela Camelia Roșu și Cristian Bădescu. Punct de întâlnire: Casa Tineretului
12:00–13:00 · În interiorul „celuilalt oraș”
Tur curatorial al expoziției cu Cristian Bădescu & Cristian Ștefănescu · Cinema Central
10:00–12:00 · Brăila văzută cu inima
Atelier incluziv Asociația Supereroi printre noi, realizat împreună cu Asociația Down Botez Vlad Sergiu Brăila
09:45–16:00 · Brăila ta
Atelier De-a Arhitectura pentru adolescenți (14–18 ani), care include tur în expoziție, traseu prin oraș și activitate practică (prânzul este inclus). Punct de întâlnire: Primăria Brăilei. Înscrieri: aici
11:00–13:00 · Brăila cu alți ochi
Atelier De-a Arhitectura pentru copii (9–12 ani), care include tur în expoziție și activitate practică. Punct de întâlnire: Cinema Central. Înscrieri: aici
În weekendul 14–15 noiembrie, MuzA revine cu tururi ghidate, întâlniri și dezbateri despre arhitectura civică a Brăilei și patrimoniul construit socialist din România. Printre invitați: Șerban Țigănaș, Irina Tulbure-Moldovan, Alex Răuță, Monica Sebestyen, Corina Elena Anghelescu și Radu Nichifor.
Program de vizitare
5 octombrie-14 decembrie:
Vineri · 15:00–19:00 · Sâmbătă · 11:00–17:00 · Duminică · 11:00–17:00
Despre MuzA – un muzeu călător
MuzA – Muzeul de Arhitectură din România este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, finanțat prin Timbrul de Arhitectură și derulat în perioada 2026–2029 de Asociația IDEILAGRAM.
MuzA este un muzeu călător, care merge acolo unde arhitectura este trăită, transformată, negociată și contestată. În cei patru ani de program, va ajunge în 11 locuri din România, documentând patrimoniul construit și relația oamenilor cu locurile în care trăiesc.
Fiecare stație adaugă un nou capitol unei expoziții în continuă creștere. După București și Băile Govora, la Brăila ajung modulele create în primele două opriri, cărora li se adaugă un nou modul, realizat în urmă cercetării locale care spune povestea expoziției de la Brăila. Toate vor continua apoi călătoria prin țară, până la revenirea MuzA în București, în 2029.
Din 2027, călătoria continuă la Eforie, Cluj și Reșița, sub o nouă temă curatorială: SEDUCȚIA.
Despre organizatori
Ordinul Arhitecților din România este organizația care reglementează profesia, protejează titlul de arhitect și promovează calitatea practicii și a produsului de arhitectură. Pentru OAR, arhitectura reprezintă un act de cultură de interes public, cu implicații urbanistice, economice, sociale și ecologice fundamentale pentru calitatea vieții.
Asociația IDEILAGRAM generează proiecte culturale și de cercetare de arhitectură care investighează și reactivează spațiile publice. Asociația susține procese participative și interdisciplinare care conectează oamenii cu orașul și cu memoria locurilor lor și consideră cercetarea, documentarea și interpretarea critică a orașului drept instrumente esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților.
Parteneri:
Proiect aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României
Organizator și finanțator: Ordinul Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură
Derulat de: Asociația IDEILAGRAM
Partener local: Cartierul Hipodrom
Cu sprijinul: Primăria Municipiului Brăila
Parteneri instituționali: Teatrul Maria Filotti, De-a arhitectura, Supereroi printre noi, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Filiala O.A.R Dunărea de Jos, Uniunea Arhitecților din România
Parteneri ai evenimentului: La Fântâna, Murfatlar Vinul, Artesana
Parteneri media strategici: TVR, Radio România, Radio România Regional, Radio România Cultural, Scena9, Zeppelin, Arhitectura, Igloo
Echipa Stația 3. Brăila:
Curatori: Cristian Ștefănescu, Cristian Bădescu
Cercetare, design și producție expozițională: Cristian Ștefănescu, Cristian Bădescu, Teodora Dobrotă, Alexandra Burtea, Zenaida Florea
Modelare 3D: Teodora Dobrotă, Alexandra Burtea, Cosmin Pantelimon
Fotografie: Cristiana Malcică, Mihai Rotaru
Texte invitate: Irina Tulbure, Alexandru Răuță
Instalație sonoră: Sillyconductor (Cătălin Matei)
Producție modul: NOD Makerspace
Urmărește călătoria MuzA: Website · Facebook · Instagram
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2026 – Vara 2027” / Zeppelin/ Online
