În 2018 (Zeppelin #150) am publicat un dosar cu acelaşi nume. Nu am rezistat şi ne‑am uitat din nou la ce rămâne din educaţia de arhitectură atunci când activitatea principală a arhitectului e alta, dar şi la cum arată arhitectura din mâinile celor care nu au studiat‑o formal.
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Laurian Ghințoiu
DOSAR: Ceilalți arhitecţi #2
Despre limitele fluide ale profesiei
A fost o perioadă în care arhitectura nu se învăţa în şcoli. Era un fel de meşteşug la graniţa dintre manufactură şi intelectualitate care a ajuns să definească şi ce considerăm astăzi a fi oraşe. Au urmat secole de instituţionalizare, profesia este astăzi una protejată, dar graniţele nu sunt deloc atât de ferme pe cât ar părea. Un salt dincolo de categoria strictă a arhitecţilor care fac sau vorbesc despre arhitectură şi design ne permite să să vorbim şi mai bine despre profesie şi despre ce (mai) înseamnă ea azi. (…)
Spleen în mahalaua Şerban Vodă
Agatha Grigorescu‑Bacovia: Casa George Bacovia, Bucureşti
Text: Mihai Duţescu
Foto: Andrei Mărgulescu
Agatha Grigorescu‑Bacovia (1895–1981) a fost omul din umbră: i‑a organizat poetului manuscrisele, i‑a recuperat ciornele ori ghemotoacele de hârtie pe care nota versuri şi le arunca mai apoi la gunoi, după cum multă vreme tot ea a fost cea care a asigurat un venit constant pentru familie şi a avut grijă de sănătatea, extrem de şubredă, a poetului – inclusiv de sănătatea lui psihică. Fără ea, Bacovia poate că n‑ar fi fost Bacovia pe care‑l ştim azi. Tot Agathei Bacovia i se datorează existenţa casei în care poetul a trait în Bucureşti, începând cu 1933 şi până la moartea sa.
Spațiul ca limbaj acustic
Interviu cu Cosima Opârțan (von Bülove), DJ și membră fondatoare a Queer Night
Reporteri: Ștefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu
Foto: Cosima Opârțan
Cum poate doar un semestru de acustică la facultate să lase lacune în design; muzica de terasă ca agresiune sonoră, efemerul comunităților de club și visul la un spațiu gândit cu multă grijă pentru sunet.
Proiectarea în imaginație
Interviu cu Tudor Ganea, scriitor și arhitect
Reporteră: Cătălina Frâncu
Cum trezești toate simțurile cititorului prin cuvinte, nu prin materiale și lumină; cum înțelegi emoțiile din adolescență ca adult scriitor; și cum scrii atunci când nu ai timp deloc.
Construirea de condiții și contexte
Oana Simionescu
Oana Simionescu este arhitectă, parteneră în biroul F O R, cofondatoare și directoare a centrului cultural independent FABER din Timișoara
Noul meșteșug
Atelier VAST
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Vlad Albu, Cătălin Georgescu, Ștefan Mirică
Atelier VAST este un atelier de design și producție de mobilier. Lucrează cu unii dintre cei mai importanți arhitecți din România și apar în creditele a zeci de proiecte premiate. În același timp, lucrează la proiecte proprii, pe care le gestionează de la cap la coadă. În timp ce vizitam atelierul, am vorbit cu Ștefan Nechita (la un moment dat ni s-a alăturat și asociatul său, Vlad Rebenciuc) despre trecerea de la arhitectură la producție și apoi din nou la design și arhitectură.
România informală
Ilegal, vital, problematic
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Andrei Mărgulescu, Alex Axinte, Sabin Prodan, Marius Vasile, Ștefan Ghenciulescu
O țară și o regiune în care arhitectura nouă fără arhitecți nu este produsă doar de cei săraci. Cum ne descurcăm, dar și ce învățăm de la un fenomen covârșitor
ZOOM
Strada din clădire
Harquitectes: Reabilitarea Vapor Cortès 1923
Text: Harquitectes
Foto: Adrià Goula
Echilibru între restaurare, refuncționalizare, lucru cu metalul și cărămida în limbajul local și foarte cunoscut.
Vecinul bun
querkraft: Sediul IKEA Westbahnhof, Viena
Text: Cătălina Frâncu
Foto: Nina Millet Rispa, Christina Haeusler, Hertha Hurnaus
Fațade plantate, structură-cub și o echipă de design condusă majoritar de arhitecte.
Arhitectura, designul și curatorierea
Interviu cu Bogdan Ciocodeică
Reporter: Cătălina Frâncu
„Cum înaintez în vârstă și în carieră, merg către scări de lucru din ce în ce mai mici.”
Păstrare și îmblânzire
Manopera Architecture: Creșă – reabilitarea, conversia și extinderea unei foste bănci
Text: Raluca Sabău, Romeo Cuc
Foto: Viewcatchers, Marius Vasile
Continuitatea în raport cu arhitectura clădirii, orașul și memoria locului ghidează intervenția. Prin relația cu terenul în pantă, prin succesiunea curților și prin echilibrul dintre expresia sobră și atmosfera domestică a interiorului, proiectul oferă un cadru deschis pentru educație.
Un reper civilizat
JB Arhitectura: Clinica în Hărman
Text: Ioana Bârsan
Foto: Andrei Mărgulescu
Un sat istoric prețios, astăzi suferind de suburbanizare și diluare a caracterului. Cum trebuie să se așeze și să arate o clinică medicală la periferia satului? Răspunul nu a fost o (falsă) „casă mai mare”, ci o clădire publică mai mică, cu prezență proprie, dar urmând logica locului
alt.corp.: Amzei, Griviței și Doamnei
Trei spații deschise publicului
Text: Cosmin O. Gălățianu
Foto: Vlad Pătru
Cele trei amenajări în locuri cu istorie lucrează cu o strategie a minimei intervenții, cu spațiu, structura și sistemul, refolosind parțial straturile recente și modeste.
„Laboratorul lui Zubía”
Zeppelin Design: instalație pentru Festivalul Concentrico 2026, Logroño
Text: Constantin Goagea
Foto: Sara Cuerdo, Dinu Hoinărescu
Un caleidoscop și un microscop formează un laborator imaginar și compun multiple moduri de explorare a parcului Glorieta del Doctor Zubía din Logroño
Pionierii tehnologiei
Pasarele artistice
Confluence architecture & B.I. ingénierie: Proiectul urban „l’Échappée Bienne”, Hauts-de-Bienne
Text: Justin Baroncea, Răzvan Ionică, Rémi Lelièvre
Foto: Aldo Amoretti
Trei poduri pietonale dintr-o comună elvețiană se transformă din treceri în spații publice, prin colaborarea dintre artiști, arhitecți și ingineri
PLAN
O colecție de planuri de arhitectură într-o revistă-album de colecție.*
*
Zeppelin #178 e disponibil în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay, sau poate fi comandat aici.
Sau puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, aici.
Râmânem la înălțime, împreună.
